Acte necesare creditorilor F.N.I.

Pe site-ul AAAS, la rubrica despagubiri FNI este prezentata procedura de urmat pentru intocmirea dosarului. Ce acte va sunt necesare In functie de calitatea detinuta in unul din titlurile executorii de mai sus, solicitarile de plata ale creditorilor F.N.I. vor fi insotite de urmatoarele documente: a) in calitate de titular: – cerere tip conform Anexei 1; – declaratie notariala (original sau copie legalizata) conform Anexei 2; – copie BI/CI; – extras de cont (original) cu stampila bancii emitente; – carnet depunator F.N.I. in original, cu valoarea calculata la nivelul sumelor efectiv investite, valoare insusita si avizata de un expert contabil. b) in calitate de imputernicit: – cerere tip conform Anexei 1, in nume propriu, cu mentiunea “in calitate de imputernicit al …. ” (nume, prenume, adresa din sentinta a titularului); – procura sau imputernicire notariala (original sau copie legalizata); – declaratie notariala (original sau copie legalizata) conform Anexei 2, in nume propriu cu mentiunea “in calitate de imputernicit al … ” (nume, prenume, adresa din sentinta a titularului); – copie BI/CI a titularului; – copie BI/CI a imputernicitului; – extras de cont (original) cu stampila bancii emitente; – carnet depunator F.N.I. in original, cu valoarea calculata la nivelul sumelor efectiv investite, valoare insusita si avizata de un expert contabil. c) in calitate de succesor: – cerere tip conform Anexei 1, in nume propriu, cu mentiunea “in calitate de succesor al ….” (nume, prenume, adresa din sentinta a titularului); – declaratie notariala (original sau copie legalizata) conform Anexei 2, in nume propriu cu mentiunea “in calitate de succesor al …” (nume, prenume, adresa din sentinta a titularului); – certificat de deces al titularului (copie simpla); – certificat de mostenitor cu precizarea expresa a numarului de unitati de fond si a valorii acestora in cadrul masei succesorale a bunurilor mobile (original sau copie legalizata); – copie BI/CI a succesorului; – extras de cont (original) cu stampila bancii emitente; – carnet depunator F.N.I. in original, cu valoarea calculata la nivelul sumelor efectiv investite, valoare insusita si avizata de un expert contabil.

In situatia in care in titlurile executorii exista erori materiale cu privire la numele, initiala tatalui sau adresa de domiciliu a titularului, acesta va solicita instantei care a emis titlul executoriu o cerere de indreptare/completare a erorii/erorilor materiale, conform Anexei 3.


Obtinere autorizatie de mediu-Primii pasi in obtinerea unei autorizatii de mediu- Un ghid complet despre acordarea unei autorizatii de mediu sau autorizatii integrate de mediu.Acte necesare, Legislatie, Proceduri

Obtinere autorizatie de mediu-Primii pasi in obtinerea unei autorizatii de mediu- Un ghid complet despre acordarea unei autorizatii de mediu sau autorizatii integrate de mediu.Acte necesare, Legislatie, Proceduri

Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu

Autorizatia de mediu este un act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia în functiune.
Categoriile de activitati cu impact semnificativ asupra mediului pentru care este necesara obtinerea autorizatiei de mediu sunt prevazute in anexa nr.1 din Ordinul MMGA 1798/2007.

Autorizatia integrata de mediu este un act tehnico-juridic emis de autoritatile competente, conform dispozitiilor legale in vigoare, care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Autorizatia poate fi eliberata pentru una sau mai multe instalatii sau parti ale instalatiilor situate pe acelasi amplasament si care sunt exploatate de acelasi titular.
Categoriile de activitati industriale pentru care este necesara obtinerea autorizatiei integrate de mediu sunt prevazute in anexa nr.1 la OUG nr. 152/2005 , privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006.

primii pasi in orice

Acasă
contact

« pentru acordarea licentei de turism
pentru obtinerea unui acord de mediu »
pentru obtinerea autorizatiei de mediu

Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu

Autorizatia de mediu este un act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia în functiune.
Categoriile de activitati cu impact semnificativ asupra mediului pentru care este necesara obtinerea autorizatiei de mediu sunt prevazute in anexa nr.1 din Ordinul MMGA 1798/2007.

Autorizatia integrata de mediu este un act tehnico-juridic emis de autoritatile competente, conform dispozitiilor legale in vigoare, care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. Autorizatia poate fi eliberata pentru una sau mai multe instalatii sau parti ale instalatiilor situate pe acelasi amplasament si care sunt exploatate de acelasi titular.
Categoriile de activitati industriale pentru care este necesara obtinerea autorizatiei integrate de mediu sunt prevazute in anexa nr.1 la OUG nr. 152/2005 , privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006.

Procedura

– Ordinul MMGA nr.1798/2007 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului (nu se aplica pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu)
– Ordinul MAPAM 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu modificat si completat prin Ordinul MMGA nr.1158/2005
– Ordinul MAPAM 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu

Cand se solicita autorizatia de mediu?

Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente, cat si pentru inceperea activitatilor noi.
Solicitarea unei autorizatii de mediu se face cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente.

Unde se solicita autorizatia de mediu ?

Autorizatia de mediu se solicita la sediul A.N.P.M. in a carei raza se afla amplasamentul.

Acte necesare

Cerere tip
Fisa de prezentare si declaratie
Dovada ca a facut publica solicitarea de emitere a autorizatiei de mediu – model anunt
Plan de situatie
Plan de incadrare in zona
Proces verbal de constatare pentru verificarea respectarii conditiilor impuse prin acordul de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de conformare existent
Dovada achitarii tarifului la caseria agentiei pentru protectia mediului (530RON)
Certificate constatator sau anexa la certificatul de inregistrare
Dosar plic

In functie de specificul activitatii, A.N.P.M. poate solicita, dupa verificarea amplasamentului si analiza documentelor depuse, informatii, acte sau documente suplimentare.

Modalitati de revizuire, vizare anuala, transfer respectiv prelungire autorizatie

Revizuirea autorizatiei de mediu se realizeaza ori de cate ori exista o schimbare de fond a datelor care au stat la baza emiterii ei. Titularul va informa in scris A.N.P.M. despre acest lucru, iar A.N.P.M. va emite o autorizatie de mediu revizuita, incluzand acele date care s-au modificat, sau va decide reluarea procedurii de emitere a unei noi autorizatii de mediu.
La expirarea termenului de valabilitate a unei autorizatii de mediu, aceasta se prelungeste, cu conditia ca datele care au stat la baza emiterii ei sa nu se fi modificat si valabilitatea totala sa nu depaseasca 5 ani.
A.N.P.M. verifica si vizeaza anual situatia conformarii pe baza unui proces verbal de constatare a conformarii cu prevederile autorizatiei.
Autorizatiile de mediu nevizate anual isi pierd valabilitatea in situatia schimbarii titularului, denumirii sau formei juridice a societatii, cand activitatile se desfasoara in aceleasi conditii pentru care a fost emisa autorizatia de mediu, aceasta se transfera pentru noul titular sau pentru noua denumire a societatii. In acesta situatie nu se percep taxe sau tarife.

Taxe si tarife

Tarife, corespunzatoare etapelor parcurse, conform anexei nr.5 la Ord. MMGA nr.1798/2007 si HG 573/2002, dupa cum urmeaza:

Tarife (RON) – pentru    Etapele I-IV
Pe etape:

250 RON pentru fiecare etapa  (prima etapa 280 RON )
300 RON pentru IPPC

Total etapele I-IV:  1000 RON
Total etapele I-IV IPPC: 1200 RON

Nota:
Etapa I: Analiza initiala a informatiilor prezentate (inclusiv vizita in teren) si intocmire indrumar pentru continuarea procedurii.
Etapa II: Analiza bilantului de mediu, a documentelor solicitate pentru autorizare si/sau a programului pentru conformare.
Etapa III: Mediatizare, consultarea publicului si a celorlalte autoritati implicate.
Etapa IV: Finalizarea programului pentru conformare si emiterea autorizatiei. Pentru revizuirea autorizatiei de mediu : 250 RON.
Pentru prelungirea autorizatiei de mediu si viza anuala : 150 RON

IPPC = Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

Valabilitate

Potrivit  OUG nr.195/2005 privind Protec?ia Mediului si a Ord. MMGA nr.1798/2007 art. 14 valabilitatea autorizatiei de mediu este de cel mult 5 ani.

Redobandirea cetateniei – Acte necesare-Persoanele nascute in afara Romaniei

Redobandirea cetateniei – Acte necesare

Cetatenia romana se poate acorda si persoanelor care au pierdut aceasta cetatenie, precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv si care cer redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc in mod corespunzator conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b) – e).

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv.

(3) Redobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nicio consecinta asupra cetateniei celuilalt sot. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care redobandeste cetatenia romana poate cere acordarea cetateniei romane in conditiile prezentei legi.

Acte necesare

  1. Pasaport in copie legalizata sau copie conforma cu originalul ce trebuie sa contina semnatura in clar a consulului (diplomatului) care primeste cererea si stampila rotunda;
  2. Cazier Judiciar din Romania;
  3. Cazier Judiciar din strainatate in original apostilat/supralegalizat si cu traducere in limba romana, legalizata;
  4. Acte de stare civila pentru titularul cererii (certificat de nastere, casatorie, de schimbare nume/prenume sau divort, etc.) apostilate/supralegalizate si cu traducere in limba romana, legalizata, daca este cazul;
  5. Daca titularul cererii nu a avut cetatenia romana sunt necesare acte de stare civila (certificat de nastere, casatorie, de schimbare nume/prenume, deces sau divort etc.) in copii legalizate pentru ascendenti (parinti, bunici) fosti cetateni romani, apostilate/supralegalizate si cu traducere in limba romana, legalizata, daca este cazul;
  6. Declaratie pe proprie raspundere, autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei din care sa rezulte daca a mai depus sau nu o alta cerere de redobandire a cetateniei;
  7. Declaratie pe proprie raspundere, autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei daca doreste rebobandirea cetateniei romane cu pastrarea domiciliului in strainatate sau stabilirea domiciliului in Romania;
  8. Declaratie personala autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei din care sa rezulte ca in prezent nu intreprinde si nu sprijina actiuni impotriva ordinii de drept, ori a sigurantei nationale si nici in trecut nu a desfasurat asemenea activitati;
  9. Dovada scrisa privind data pierderii cetateniei romane – adeverinta eliberata de misiunea diplomatica a Romaniei sau Directia Generala de Pasapoarte ori copia hotararii Guvernului prin care s-a aprobat renuntarea la cetatenia romana titularului cererii sau ascendentilor acestuia pana la gradul II inclusiv (parinti, bunici);In cazul inexistentei unei asemenea dovezi, sunt necesare urmatoarele documente:
    1. certificat de naturalizare sau certificat doveditor al obtinerii cetateniei straine, in copie legalizata, cu apostila si traducere legalizata, prin care petentul sau ascendentii petentului (parinti, bunici), fosti cetateni romani, au obtinut pentru prima data de la plecarea din Romania o cetatenie straina din care sa reiasa data acordarii acesteia;
    2. acte din care sa rezulte data cand petentul sau ascendentii petentului (parinti, bunici), fosti cetateni romani, au emigrat din Romania (copie legalizata dupa pasaportul romanesc cu viza de iesire sau document de calatorie);
  10. Dovada locuintei in Romania (pentru persoanele care solicita redobandirea cetateniei romane cu stabilirea domiciliului in Romania):
    1. prin contract de inchiriere inregistrat la Administratia Financiara in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza.
    2. prin contract de vanzare-cumparare in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza.
    3. prin contract de comodat in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza.
    4. prin declaratie autentificata la notar de luare in spatiu si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza
  11. Dovada sursei legale de existenta in Romania (pentru persoanele care solicita redobandirea cetateniei romane cu stabilirea domiciliului in Romania).
  12. Acte de stare civila in copii legalizate pentru copiii minori ai solicitantilor, daca este cazul, apostilate/supralegalizate si cu traducere in limba romana, legalizata;
  13. Acordul parintilor pentru redobandirea cetateniei de catre copiii minori, autentificat la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei, daca este cazul;
  14. Consimtamantul minorilor de peste 14 ani pentru redobandirea cetateniei romane dat prin declaratie autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei in prezenta unui parinte.

Taxe

  1. Taxa consulara – 187,5 lei – se plateste la C.E.C. sau Trezorerie in contul nr. 203301028609468.
  2. Taxa inregistrare cerere – 3 lei – se plateste la C.E.C. sau Trezorerie in contul nr. 203301028609468.
  3. Timbru judiciar de 1,5 lei

IMPORTANT

  • Toate actele se depun intr-un dosar cu sina.
  • Toate taxele se platesc inainte de depunerea cererii
  • Datele de stare civila din documentele depuse trebuie sa corespunda cu cele din certificatul de nastere.
  • Actele intocmite in strainatate trebuie sa poarte apostila aplicata de autoritatea desemnata de statul emitent, conform Conventiei adoptata la Haga la 5 oct. 1961, ori sa fie supralegalizate.
  • In cazul in care actele sunt intocmite de agentii diplomatici sau consulari ai Romaniei nu este necesara apostila, ori supralegalizarea.
  • Persoanele fara cetatenie sunt scutite de plata taxelor consulare.
  • Cerererile se depun personal si doar in cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procura speciala si autentica.
  • Cererile se pot depune si la ambasadele si consulatele Romaniei din strainatate

redobandirea-cetateniei-persoanele-nascute-in-afara-romaniei-acte-necesare

Redobandirea cetateniei – Acte necesare-Persoanele nascute in Romania

Redobandirea cetateniei – Acte necesare

Acte necesare pentru fostii cetateni romani care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendenti de gr. I, II si III ai acestora.

 

Acte necesare:

  1. Buletinul sau cartea de identitate in copie legalizata;
  2. Cazier judiciar din Romania;
  3. Cazier judiciar din Republica Moldova sau Ucraina (cu traducere legalizata in limba romana pentru Ucraina);
  4. Acte de stare civila (certificat de nastere, casatorie, deces sau divort) in copii legalizate pentru titular si ascendenti (parinti, bunici, strabunici), fosti cetateni romani;
  5. Declaratie personala, autentificata la notar sau consulat din care sa rezulte daca a mai depus sau nu o alta cerere de redobandire a cetateniei romane;
  6. Declaratie personala autentificata la notar sau consulat din care sa rezulte ca in prezent nu intreprinde si nu sprijina actiuni impotriva ordinii de drept, ori a sigurantei nationale si nici in trecut nu a desfasurat asemenea activitati;
  7. Declaratie pe proprie raspundere, autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei daca doreste rebobandirea cetateniei romane cu mentinerea domiciliului in strainatate sau stabilirea domiciliului in Romania;
  8. Acte de stare civila in copii legalizate pentru copiii minori ai solicitantilor, daca este cazul;
  9. Acordul sotilor pentru redobandirea cetateniei de catre copiii minori, dat prin declaratie autentificata la notar, daca este cazul;
  10. Consimtamantul minorilor de peste 14 ani pentru redobandirea cetateniei romane dat prin declaratie autentificata la notar in prezenta unui parinte;

IMPORTANT:

  • Nu se percep taxe pentru depunerea dosarului la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie.
  • Actele se vor depune intr-un dosar cu sina.
  • Cererile se depun personal si doar in cazuri temeinic justificate de un reprezentant legal (ex. cazuri medicale deosebite, sustinute de acte doveditoare)
  • Cererile se depun la ambasada Romaniei din tara de domiciliu sau de resedinta, precum si la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie, la sediul din Bucuresti sau la birourile teritoriale din Iasi, Galati, Suceava si Timisoara.
  • La inregistrarea cererilor de redobandire a cetateniei romane la sediul ANC sau la birourile teritoriale, solicitantii sunt obligati sa prezinte documentul care atesta dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei: documentul de trecere a frontierei (pasaport, titlu de calatorie etc.) sau permisul de sedere de scurta sau lunga durata. Documentul va fi prezentat in original si in copie, aceasta din urma fiind anexata cererii.
  • Nu este necesara apostilarea pentru documentele din Rep. Moldova si cele din Ucraina.

Actele necesare pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor

INFORMAŢII PRIVIND CALITATEA DE TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET
Potrivit Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,  Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia competentă cu privire la autorizarea şi evidenţa traducătorilor şi interpreţilor este Ministerul Justiţiei, aşa cum rezultă şi din titlul dispoziţiei legale menţionate.

I. PROCEDURA AUTORIZĂRII TRADUCĂTORILOR ŞI INTERPREŢILOR

I. A. Condiţiile de autorizare
Potrivit Legii nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Justiţiei autorizează, la cerere, după verificarea actelor depuse la dosarul de autorizare, traducătorii şi interpreţii folosiţi de entităţile prevăzute de lege la art. 1: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor publici, avocaţi şi executori judecătoreşti.     PENTRU EFECTUAREA DE TRADUCERI PENTRU PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE, ALTELE DECÂT CELE ARĂTATE MAI SUS, NU ESTE NECESARĂ AUTORIZAREA CA TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET DE CĂTRE MINISTERUL JUSTIŢIEI, FIIND SUFICIENT ATESTATUL DE TRADUCĂTOR ELIBERAT DE MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL, ATESTAT CARE POATE FI ELIBERAT ÎN MAI MULTE DOMENII (EX. JURIDIC, ECONOMIC, TEHNIC ETC.). Precizăm că, în cazul în care solicitantul este autorizat ca traducător şi interpret, acesta este obligat să răspundă la solicitările organelor judiciare, în caz contrar putând fi sancţionat cu amendă judiciară.
Ministerul Justiţiei NU organizează examen pentru autorizarea ca traducător şi interpret pentru nicio limbă străină, ci acordă autorizarea pe bază de verificare a dosarului întocmit conform precizărilor de mai jos.
Potrivit art. 3 din lege:  „Autorizarea ca interpret şi traducător, care poate efectua traduceri pentru organele prevăzute la art. 1, se dobândeşte, la cerere, de persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
b) *** Abrogată
c) posedă o diplomă de licenţă ori echivalentă din care rezultă specializarea în limba sau în limbile străine pentru care solicită autorizarea ori care atestă că a absolvit un institut de învăţământ superior în limba străină pentru care solicită autorizarea sau posedă o diplomă de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care solicită autorizarea ori este atestat de către Ministerul Culturii şi Cultelor ca traducător pentru specialitatea ştiinţe juridice, din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română;
d) *** Abrogată
e) este apt din punct de vedere medical;
f) nu are antecedente penale”.
Pentru a fi autorizată ca traducător şi interpret, persoana trebuie să îndeplinească toate condiţiile arătate mai sus, cumulativ.

I. B. Actele necesare pentru autorizare
Pentru autorizarea de către Ministerul Justiţiei, solicitantul trebuie să depună următoarele documente:
N.B.: Nu se restituie acte din dosarul depus în vederea autorizării şi nu se eliberează copii de pe acestea.

1. Cerere semnată şi datată de către solicitant. Cererea se adresează ministrului justiţiei şi va avea următorul conţinut: numele şi prenumele solicitantului, domiciliul complet, numărul de telefon, menţiunea că este cetăţean român sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, precum şi limba/limbile pentru care solicită să fie autorizat ca traducător şi interpret. Solicitantul va bifa în formularul de cerere, care se regăseşte pe site-ul www.just.ro, rubricile corespunzătoare actelor doveditoare anexate cererii sale.

2. Unul dintre următoarele acte de studii:
2.1. copia legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentă din care rezultă specializarea în limba sau limbile străine pentru care solicită autorizarea.
În cazul în care din diploma de licenţă rezultă specializarea „limbi moderne aplicate” sau „traducere şi interpretare” „studii iudaice” sau „studii americane”, fără să se specifice limbile străine de specializare pentru care se solicită autorizarea, se va depune foaia matricolă/suplimentul la diplomă, în copie legalizată, sau o adeverinţă, în original sau în copie legalizată, eliberată de universitatea absolvită, din care să rezulte specializarea în limbile străine pentru care se solicită autorizarea.
SAU
2.2. copia legalizată a diplomei de licenţă sau echivalentă care atestă absolvirea unui institut de învăţământ superior în limba străină pentru care se solicită autorizarea.
În cazul în care din diploma de licenţă nu rezultă absolvirea institutului de învăţământ superior în limba străină se va depune foaia matricolă/suplimentul la diplomă, în copie legalizată, sau o adeverinţă, în original sau în copie legalizată, eliberată de institutul absolvit, din care să rezulte că limba străină pentru care se solicită autorizarea a fost limba de predare a institutului absolvit.
N.B. În cazul în care nu a fost eliberată diploma de licenţă, la dosarul de autorizare poate fi depusă adeverinţa eliberată de universitate, în original sau în copie legalizată. Această adeverinţă trebuie, însă, să se afle încă în perioada de valabilitate, să nu fie expirată. Precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 2284 din 28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior, durata maximă de valabilitate a adeverinţei este de 12 luni: “După finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenţilor li se eliberează Adeverinţă de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.”
N.B.: Prin diplomă echivalentă, în sensul Legii învăţământului nr. 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelegea diploma de stat eliberată de instituţiile învăţământ superior, anterior anului 1999. Prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 diploma echivalentă nu mai este definită, păstrându-se însă semnificaţia dată prin Legea nr. 84/1995.
SAU
2.3. copia legalizată  a diplomei de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care se solicită autorizarea.
În cazul în care din diploma de bacalaureat nu rezultă în mod expres că solicitantul a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale (limba maternă) se va depune o adeverinţă de la liceul absolvit, în original sau în copie legalizată, din care să rezulte limba de predare.
SAU
2.4. copia legalizată a atestatului  de traducător eliberat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în specialitatea ştiinţe juridice, din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română.
N.B. Pentru autorizarea ca traducător şi interpret de către Ministerul Justiţiei este necesară depunerea unui atestat de traducător pentru specialitatea ştiinţe juridice, atât din limba română în limba străină pentru care se solicită autorizarea, cât  şi din limba străină în limba română.
Autorizarea ca traducător şi interpret se acordă numai în baza documentelor de studii enumerate mai sus. În consecinţă, NU sunt acceptate alte acte pentru autorizarea ca traducător şi interpret de către Ministerul Justiţiei. De exemplu, nu se acceptă:
–    diploma de bacalaureat din care rezultă că solicitantul a absolvit un liceu bilingv sau intensiv o limbă străină sau a susţinut ca probă la examenul de bacalaureat limba străină pentru care solicită autorizarea;
–    diploma de master;
–    diploma de doctor;
–    diploma de absolvire colegiu;
–    diploma studii postuniversitare;
–    diploma MBA;
–    certificate de competenţă lingvistică/atestate de competenţă lingvistică eliberate de licee bilingve sau cu predare a unei limbi străine intensiv;
–    certificate de competenţă lingvistică (de ex. TOEFL, Cambridge, DALF etc.);
–    diplome/certificate eliberate la absolvirea unor cursuri/seminarii în limbi străine;
–    atestate de traducător eliberate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în alte specialităţi decât ştiinţe juridice.

3. Certificat de cazier judiciar, în original (valabil 6 luni de la eliberare, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea 290/2004, republicată).
N.B. În cazul certificatului de cazier judiciar eliberat de autorităţi străine, se va depune certificatul de cazier judiciar în original, în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz, însoţit de traducerea legalizată în limba română a acestuia.

4. Actul de identitate, fotocopie: buletinul de identitate/cartea de identitate/paşaportul/ certificatul de înregistrare/cartea de rezidenţă permanentă.
N.B. Dacă actele enumerate mai sus sunt redactate în alt alfabet decât cel latin este necesară traducerea legalizată a acestora.

5. Certificatul de naştere, fotocopie.

6. Certificatul de căsătorie, fotocopie; orice alt document care să ateste schimbarea numelui, fotocopie (hotărâre judecătorească, act de schimbare a numelui pe cale administrativă)/ traducerea legalizată a acestuia în limba română, dacă este cazul.
N.B. În cazul cetăţenilor străini, certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, după caz, se supralegalizează sau se apostilează în prealabil. La dosarul de autorizare se depune copia xerox şi traducerea legalizată la un notar public sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a acestora.

7. Adeverinţă medicală, în original, din care să rezulte în mod expres că solicitantul este apt din punct de vedere medical.
N.B. Adeverinţa medicală eliberată în străinătate, în prealabil, se supralegalizează sau se apostilează, după caz. La dosarul de autorizare se depune adeverinţa, în original, şi traducerea legalizată la un notar public sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a acesteia.
Adeverinţa medicală eliberată, fie de medicul generalist, fie de medicul de familie trebuie să cuprindă menţiunea „apt din punct de vedere medical”, potrivit prevederilor legale.

8. Chitanţă, în original, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 19 lei (RON) pentru  fiecare limbă străină pentru care se solicită autorizarea ca interpret şi traducător, în temeiul art. 3 lit. x) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Taxa judiciară de timbru se achită la Direcţia de impozite şi taxe locale de la domiciliul solicitantului şi se face venit la bugetul local.
N.B. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte în mod expres menţiunea “taxă judiciară de timbru”, indiferent dacă taxa se plăteşte la Primărie, la unităţi bancare, la CEC, la Trezoreria Statului sau la Poşta Română.
Taxa poate fi plătită şi la aceste entităţi, însă numai în contul bugetului local al primăriei unde se află domiciliul solicitantului.
Taxa judiciară de timbru se plăteşte pentru fiecare limbă străină pentru care se solicită autorizarea, nu şi pentru limba română, întrucât autorizarea se acordă pentru una sau mai multe limbi străine.

9. Timbru judiciar în valoare de 0,15 lei (RON) pentru  fiecare limbă străină  pentru care se solicită autorizarea ca interpret şi traducător.
N.B. La dosarul de autorizare nu este acceptat timbrul fiscal.

10.  Dovada cunoaşterii limbii române (acte de studii din care rezultă absolvirea unei forme de învăţământ în limba română sau certificate de competenţă lingvistică, în copie legalizată) pentru cetăţeanul statului membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, altul decât cetăţeanul român.
N.B.  Această condiţie este necesară pentru cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene decât România, pentru cetăţenii Spaţiului Economic European sau pentru cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, nefiind cerută pentru cetăţenii români.

11. Atestatul de echivalare/recunoaştere a actelor de studii prevăzute la pct. 2, lit. a), b) şi c), emise de autorităţile competente din străinătate, eliberat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. Se depune copia legalizată a acestui atestat.
În cazul absolvirii unui liceu sau a unei facultăţi în străinătate sau în cazul deţinerii unei diplome eliberată de o universitate străină este necesară echivalarea diplomelor eliberate de instituţii de învăţământ străine, echivalare efectuată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. După obţinerea atestatului de echivalare, solicitantul trebuie să depună la dosarul de autorizare copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei eliberate de liceul sau universitatea din străinătate.
În cazul în care în statul în care a absolvit instituţia de învăţământ există mai multe limbi oficiale, dacă din atestatul de echivalare sau recunoaştere a studiilor nu rezultă că limba de predare a studiilor a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea, se va depune la dosarul de autorizare dovada că limba de predare a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea. Dovada se poate face cu foaia matricolă/suplimentul la diplomă, adeverinţă sau alt document, eliberate de instituţia de învăţământ absolvită, din care să rezulte, în mod expres, că limba de predare a fost limba străină pentru care se solicită autorizarea. Aceste documente trebuie să fie în prealabil apostilate sau supralegalizate, după caz, conform procedurilor legale. Actele sus-menţionate se depun în copie legalizată sau în original, după caz, fiind însoţite şi de traducerea legalizată în limba română a acestora, legalizare efectuată de către un notar public sau de către misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României în străinătate.
N.B. Începând cu data de 13.01.2010 nu mai sunt necesare recomandarea pentru bună reputaţie profesională şi nici declaraţia pe propria răspundere privind capacitatea deplină de exerciţiu.
N.B.: În cazul documentelor necesare pentru autorizare, obţinute în străinătate sau eliberate de autorităţile din străinătate, a căror traducere legalizată în limba română se efectuează în străinătate, de către un traducător autorizat de limba română, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea traducerii legalizate a respectivelor documente. De asemenea, încheierea de legalizare a traducerii documentelor respective, făcută de o autoritate străină, trebuie să fie însoţită de traducerea legalizată a acesteia, efectuată în România de un traducător autorizat pentru limba în care s-a efectuat încheierea.

I. C. Termenul de soluţionare a cererii de autorizare

Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare: Autorizarea se acordă prin ordin al ministrului justiţiei în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prezentării de către solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de autorizare. Termenul poate fi prelungit o singură dată, cu maximum 15 zile calendaristice.

I. D. Drepturile şi obligaţiile traducătorului şi interpretului autorizat

Drepturi:
1. Potrivit art. 7 din Legea nr. 178/1997, traducătorii şi interpreţii folosiţi de entităţile prevăzute la art. 1 din lege au dreptul la plata unui onorariu, stabilit potrivit tarifelor reglementate prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al finanţelor publice.
2. Conform art. 10 din lege, interpreţii şi traducătorii care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu, pentru efectuarea lucrărilor solicitate de instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi de organele de cercetare penală, au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreţinere, locuinţă şi a altor cheltuieli necesare.
Obligaţii:
1. Potrivit art. 61 din lege: Interpreţii şi traducătorii autorizaţi sunt obligaţi să solicite, în termen de 60 de zile de la data autorizării, luarea în evidenţă la tribunalul în circumscripţia căruia domiciliază. Precizăm că termenul de 60 de zile reprezintă un termen de recomandare, traducătorii şi interpreţii autorizaţi putând îndeplini această obligaţie şi după expirarea termenului legal. Traducătorii şi interpreţii autorizaţi nu pot desfăşura activităţi de traducere şi interpretare până la îndeplinirea obligaţiei de înregistrare.
2. Conform aceleiaşi prevederi legale, interpreţii şi traducătorii autorizaţi au obligaţia să notifice emitentului autorizaţiei (Ministerul Justiţiei), în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă, orice schimbări ale situaţiei lor în urma cărora condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite.
3. De asemenea, în cazul în care interpreţii şi traducătorii îşi schimbă numele, domiciliul, reşedinţa sau numărul de telefon, au obligaţia să aducă la cunoştinţă această situaţie, în termen de 60 de zile de la data modificării, Ministerului Justiţiei şi tribunalului unde sunt luaţi în evidenţă.
Până la data îndeplinirii celor trei obligaţii, interpreţii şi traducătorii nu pot desfăşura activitatea de traducător şi interpret.

Traducătorul şi interpretul autorizat nu este obligat, potrivit legii, să-şi reînnoiască anual autorizaţia obţinută.

II. PROCEDURA DE SCHIMBARE A AUTORIZAŢIEI CA URMARE A MODIFICĂRII NUMELUI

Actele necesare pentru schimbarea autorizaţiei de traducător şi interpret ca urmare a schimbării numelui de familie prin căsătorie, divorţ sau pe cale administrativă sunt următoarele:
–    cerere în care să precizaţi obiectul solicitării, semnată şi datată;
–    autorizaţia de traducător şi interpret, în original;
–    fotocopia certificatului de căsătorie/hotărârii judecătoreşti/deciziei de schimbare a numelui pe cale administrativă;
–    fotocopia cărţii de identitate cu numele modificat ca urmare a căsătoriei/divorţului/schimbării numelui pe cale administrativă.

Acte necesare pentru accidente usoare

Documente necesare pentru accidente usoare:

– permis de conducere,
– carte de identitate,
– certificat de inmatriculare,
– asigurare de raspundere civila auto.

Conf. Art.223 din Reg. nr. 195/2002 alin. 1.

Conducatorii implicati in accidente in urma carora au rezultat numai pagube materiale si care nu constituie fapte prevazute de legea penala sunt obligati:
a.- sa scoata imediat vehiculele in afara partii carosabile ori, daca nu este posibil si nici nu pot sa isi continue circulatia, sa le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-le prezenta;
b.- sa anunte imediat unitatea de politie competenta pe raza careia sa produs evenimentul;
c.- sa se prezinte la unitatea de politie competenta pe raza careia sa produs accidentul, in termenul comunicat de acesta, care nu poate depasi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru intocmirea documentelor de constatare, care se elibereaza numai in baza declaratiilor scrise ale celor implicati;
d.- sa solicite unitatii de politie competente eliberarea autorizatiei de reparatie

alin. 2. Obligatia prevazuta la alin.1 lit.d. revine si detinatorilor de vehicule avariate in alte imprejurari decat in circulatia pe drumurile publice.

Cum poti cere rectificarea datelor inscrise in cazierul judiciar

Persoana care figureaza in evidenta cazierului judiciar poate cere rectificarea datelor inscrise sau a notarilor provizorii daca acestea nu corespund situatiei reale sau daca inregistrarea lor nu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale.

 

 

Cererea de rectificare trebuie motivata, insotita de actele doveditoare si se adreseaza unitatii de politie care a emis certificatul de cazier judiciar, care este obligata sa verifice sustinerile petitionarului, iar in cazul in care constata ca in cazierul judiciar s-a inscris o mentiune gresita, procedeaza la rectificarea datelor si comunica sau elibereaza un nou act in locul celui contestat.

Certificatul de cazier judiciar eliberat in conditiile de mai sus, este scutit de taxa de timbru si de cheltuielile efectuate pentru eliberarea documentului!

Unitatea de politie va comunica petitionarului modul de solutionare a cererii, in termen de cel mult 20 de zile de la depunerea acesteia.

Persoana careia i s-a respins cererea de rectificare a cazierului judiciar poate introduce contestatie, inclusiv pentru situatia in care eroarea inregistrarii in cazierul judiciar nu se datoreaza unitatii de politie, in termen de 30 de zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza teritoriala de competenta domiciliaza.

Contestatia este scutita de taxa de timbru, iar hotararea pronuntata este definitiva si irevocabila.

Acte necesare pentru eliberarea buletinului furat sau pierdut

Pentru eliberarea unui nou act de identitate in locul celui declarat pierdut, furat, distrus sau deteriorat, cetateanul trebuie sa se prezinte la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor de la locul de domiciliu sau de resedinta, unde va depune un nou set de acte.

 

 

Astfel, avand in vedere situatia in care se afla, persoana trebuie sa prezinte urmatoarele acte:
– cererea pentru eliberarea actului de identitate;
– actul de identitate, numai in cazul in care acesta a fost declarat deteriorat;
– dovada eliberata de catre unitatea de politie unde a fost reclamat furtul, daca este cazul;
– certificatul de nastere, original si copie;
– certificatul de casatorie, in cazul persoanelor casatorite sau al sotului supravietuitor, original si copie;
– certificatul de deces al sotului/sotiei decedate, in cazul sotului supravietuitor, original si copie;
– hotararea de divort definitiva si irevocabila, dupa caz, original si copie;
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum si, dupa caz, a celui cu care se face dovada adresei de resedinta, original si copie;
– un document emis de institutii sau autoritati publice – pasaport, permis de conducere – original si copie;
– chitanta reprezentand contravaloarea actului de identitate;
– timbru fiscal ori documentul cu care face dovada achitarii, in conditiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru.

Acte necesare infiintarii unei organizatii non-guvernamentale ( asociatie )

Acte necesare infiintarii unei organizatii non-guvernamentale ( asociatie )
* 1.
Cerere adresata Judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul asociatia;

* 2. Act Constitutiv si Statut:
* 2.1. Se incheie in forma autentica ori atestat de catre avocat
* 2.2. Actul constitutiv cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
* a) datele de identificare a asociatilor (minim trei asociati fondatori): numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
* b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus;
* c) denumirea asociatiei;
* d) sediul asociatiei;
* e) durata de functionare a asociatiei – pe
termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
* f) patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, în valoare de cel putin salariului minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei, este alcatuit din aportul în natura si/sau în
bani al asociatilor; ( 350 RON)
* g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei;
* h) persoana sau persoanele împuternicite sa desfasoare procedura de dobândire a personalitatii juridice;
* i) semnaturile asociatilor.
* 2.3. Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
* a) elementele prevazute in cazul Actului Constitutiv, cu exceptia celor de la lit. g) si h);
* b) explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
* c) modul de dobândire si de pierdere a calitatii de asociat;
* d) drepturile si obligatiile asociatilor;
* e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
* f) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;
* g) destinatia bunurilor, în cazul dizolvarii asociatiei
* 3. Dovada sediului:
contract de inchiriere sau de comodat
* 4. Dovada patrimoniului: deschidere de
cont la CEC/banca, aport minim 350 RON
* 5. Dovada disponibilitate denumire: de la Min. Justitiei (5 RON) NB: valabila doar trei luni
* 6. Taxa judiciara de
timbru + timbru judiciar: 19 RON + 3000 lei
* 7. Caziere fiscale ale asociatilor fondatori: 5 RON – in 10 zile lucratoare//20 RON – in 5 zile lucratoare, pentru fiecare
asociat – se elibereaza de catre Directia Judeteana a Finantelor Publice NB: valabile doar 15 zile calendaristice
* 8. Dovada ca cenzorul este
expert contabil: (copie legitimatie/autorizatie + copie CI/BI)
Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!