adjudecatar

Adjudecare, adjudecatar

de

 Adjudecare, adjudecatar

adjudecare, mod de dobândire a dreptului de proprietate constând în atribuirea unui bun scos la licitaţie publică persoanei (numite adjudecatar) care oferă preţul cel mai mare.

ADJUDECARE 1. Noţiune specifică ce desemnează atribuirea printr-o hotărâre judiciară a unui bun scos la licitaţie publică, persoanei care oferă cel mai mare preţ. 2. Decizie prin care organizatorii unei licitaţii acceptă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere al preţului de plată (în condiţiile respectării condiţiilor de calitate, performanţe, termenul de livrare şi de executare etc.) anume prevăzute în caietul de sarcini sau în documente similare ce stau la baza licitaţiei.

adjudecatar, persoana care, participând la o licitaţie publică şi oferind preţul cel mai mare pentru bunul supus vânzării, dobândeşte dreptul de proprietate în privinţa acelui bun. La preţ egal, va fi preferată persoana care are un drept de preempţiune asupra bunului urmărit. Creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat, respectiv din preţul de începere a licitaţiei bunurilor mobile. 1) în cazul vânzării la licitaţie publică a unui bun imobil, legea dispune că a. este obligat să depună întregul preţ la Trezoreria Statului, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. sau la orice altă instituţie bancară, la dispoziţia executorului judecătoresc, în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ţinându-se seama de cauţiunea depusă în contul preţului, ce reprezintă 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul. Când a. este un creditor, el poate depune creanţa sa în contul preţului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferenţa de preţ. Dacă există alţi creditori care au un drept de preferinţă, a. va depune până la concurenţa preţului de adjudecare şi suma necesară pentru plata creanţelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ. Dacă a. nu depune preţul în termenul de 30 de zile, imobilul se va scoate din nou la vânzare în contul acestuia, el fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventuala diferenţă de preţ ce se va înregistra la această din urmă licitaţie, faţă de preţul obţinut la licitaţia anterioară. A. va putea totuşi să achite la termenul de licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Dacă la noul termen de licitaţie imobilul nu a fost vândut, întrucât nu s-a făcut nicio ofertă, fostul a. este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului, cu titlu de daune-interese, dar aceasta numai în cazul în care el nu-şi exprimă dorinţa de a respecta angajamentul de a cumpăra imobilul. La cererea a., executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata preţului în rate, numărul acestora, cuantumul şi data scadenţei lor, precum şi suma care se plăteşte de îndată drept avans. După plata integrală a preţului sau a avansului, dacă imobilul a fost vândut cu plata în rate, executorul va întocmi actul de adjudecare, prin care proprietatea imobilului se transmite de la debitor la a.

2) în cazul vânzării la licitaţie publică a bunurilor mobile sechestrate, bunul se adjudecă aceluia care, după trei strigări succesive, făcute la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări, oferă preţul cel mai mare, chiar şi atunci când, în lipsă de alţi concurenţi, acesta a fost singurul ofertant. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen, bunul va fi vândut celui care oferă cel mai mare preţ. După adjudecarea bunului, a. este obligat să depună de îndată întregul preţ, în numerar ori cu ordin de plată sau orice alt instrument legal de plată; la cererea sa, încuviinţată de executorul judecătoresc, preţul se va putea depune în cel mult 5 zile. Dacă preţul nu se va depune, se va relua licitaţia sau, după caz, o altă modalitate de valorificare a bunului, iar primul a. este răspunzător atât de scăderea preţului obţinut la a doua vânzare, cât şi de cheltuielile făcute pentru aceasta. în cazul în care a. este însuşi creditorul urmăritor, iar la urmărire nu participă alţi creditori sau aceştia se află într-un rang de preferinţă inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul preţului creanţa sa, în tot sau în parte. După închiderea licitaţiei, executorul judecătoresc va elibera, sub semnătura sa, fiecărui a. în parte o dovadă care va cuprinde data şi locul licitaţiei, numele a., indicarea bunului adjudecat şi, după caz, a preţului plătit sau care urmează să fie plătit; dovada eliberată constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute.

Procedura de preluare bun de la licitatie executor judectoresc

de

Potrivit art. 510 din Codul de procedura civila, executorul judecatoresc va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509 din Codul de procedura civila, respectiv persoana care, dupa trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, a oferit pretul cel mai mare.

Trib. Bistrita-Nasaud, s. com., de cont. adm. si fisc., dec. nr. 113/R/24 februarie 2011

Prin sentinta civila nr. 4914 din 29 septembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Bistrita a fost respinsa exceptia tardivitatii invocata de intimata OM Romania SA.

S-a respins exceptia lipsei de interes a contestatoarei de a solicita anularea partiala a procesului-verbal de licitatie invocata de intimata OM Romania SA.

S-a admis contestatia la executare formulata de contestatoarea ICV in contradictoriu cu intimatii BEJ MM, OM Romania IFN SA si TG si a fost anulat partial procesul-verbal de licitatie imobiliara incheiat la data de 22.03.2010 in dosar executional nr. 555/ex/2009 al BEJ MM privitor la refuzul executorului judecatoresc de a adjudeca imobilul si la mentiunea potrivit careia se va stabili o noua data de licitatie.

S-a constatat calitatea contestatoarei de adjudecatar al imobilului situat in localitatea Bistrita, ……. si a fost obligat executorul judecatoresc la continuarea executarii silite.

Impotriva acestei hotarari a formulat recurs intimata OM Romania IFN SA.

Tribunalul, examinand in baza prev. art. 304 si 3041 Cod procedura civila hotararea atacata atat prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, constata ca aceasta este temeinica si legala, nefiind dat nic un motiv de casare sau de modificare a hotararii, avand in vedere urmatoarele considerente:

Instanta de fond a stabilit, pe baza probelor administrate, o corecta stare de fapt pe care a circumscris-o adecvat dispozitiilor legale incidente in materie, pronuntand o solutie legala atat cu privire la exceptiile tardivitatii si a lipsei de interes, cat si referitor la fondul cauzei, nici unul din motivele de recurs nefiind intemeiate.

Privitor la exceptia tardivitatii precizarii contestatiei la executare, instanta de fond a apreciat corect ca aceasta nu este intemeiata, deoarece contestatia la executare a fost introdusa la data de 23.03.2010, in termenul de 15 zile prevazut de art. 401 alin. 1 din Codul de procedura civila, contestatoarea invocand nelegalitatea refuzului executorului judecatoresc de a adjudeca imobilul in favoarea contestatoarei.

Cu toate ca nu s-a solicitat prin contestatie in mod expres anularea partiala a procesului-verbal de licitatie, aceasta solicitare expresa fiind mentionata doar in concluziile scrise depuse la data de 13.08.2010, este evident ca contestatie la executare vizeaza refuzul executorului de a recunoaste calitatea de adjudecatar a contestatoarei si nelegalitatea partiala a licitatiei din data de 22.03.2010, act de executare care s-a materializat prin procesul-verbal incheiat de executorul judecatoresc la data de 22.03.2010.

Astfel, precizarea contestatiei la executare nu poate fi considerata o noua contestatie la executare, distincta de cea initiala, ci, dimpotriva, reprezinta un tot unitar, astfel ca termenul de 15 zile prevazut de textul legal mentionat anterior a fost respectat prin raportare la data depunerii contestatiei la executare – 23.03.2010. Nu este vorba insa de o modificare de actiune, asa cum a retinut prima instanta.

Referitor la exceptia lipsei de interes a contestatoarei de a solicita anularea procesului-verbal de licitatie din data de 22.03.2010 s-a retinut intemeiat ca, potrivit art. 399 alin. 1 din Codul de procedura civila, impotriva executarii silite si a actelor de executare pot face contestatie cei interesati sau vatamati prin executare, contestatoarea invocand, prin contestatia la executare, faptul ca, desi a oferit pretul cel mai mare in urma mai multor strigari succesive, executorul judecatoresc a refuzat sa-i constate calitatea de adjudecatar, fiindu-i vatamate astfel interesele prin acest refuz.

In ceea ce priveste fondul contestatiei la executare, tribunalul retine ca, potrivit art. 510 din Codul de procedura civila, executorul judecatoresc va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509 din Codul de procedura civila, respectiv persoana care, dupa trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, a oferit pretul cel mai mare.

Din procesul-verbal incheiat la data de 22.03.2010 in dosarul executional nr. 555/ex/2009, rezulta faptul ca singurii licitatori au fost contestatoarea ICV si numita BC, iar la a saptea strigare contestatoarea a oferit pretul de 71.000 lei, iar licitatorul BC s-a retras.