Consultanta cripto sau cryptomonede sau cu ce te poate un avocat specializat in criptomonede,nft,Def si credite virtuale. Ghidul criptomonedelor.Ce sunt banii virtuali? Ce este Metaverse? Cum arata banii virtuali din punct de vedere juridic si fiscal. Ghidul Criptomonedelor
În România este reglementata criptomoneda
Practic, incepand de la utilizarea criptomonedei si terminand cu tranzactionarea ei, toate operatiunile ce tin inclusiv de plata de impozite si depozitarea monedelor virtuale, au inceput sa fie reglementate din punct de vedere juridic,
fapt ce duce la necesitatea ca cei care tranzactioneaza asemenea monede, sa isi asigure investitia din punct de vedere juridic prin intermediul unui avocat specializat in criptomoneda
Aveti nelamuriri de natura juridica sau probleme cu ANAF legate de tranzactionarea criptomonedei ori exista infractiuni cercetate cu privire la Nft sau criptomonede? Completati formularul de pe site
Ne puteti scrie oricand pe whatsapp 0749115337
Astfel, autorizarea și/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale se va face de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar, iar funcționarea lor fără autorizare sau înregistrare
va fi interzisă. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe anuale.
Un furnizor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare sau furnizor de servicii de portofele digitale, autorizat/înregistrat într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană poate presta pe teritoriul României serviciile prevăzute prin autorizație/înregistrare în baza
notificării transmise Comisiei de autoritatea competentă din statul de origine și a răspunsului primit la această notificare din partea Comisiei. Acești furnizori vor notifica Comisiei datele de identificare ale reprezentanților autorizați, care
trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României și să fie împuterniciți pentru încheierea contractelor în numele persoanelor străine și pentru reprezentare în fața autorităților de stat și a instanțelor din România. “Furnizorii de rețele și
servicii de comunicații electronice – furnizorii de servicii internet, de servicii de telefonie fixă sau mobilă, furnizorii de servicii radio sau TV și de servicii prin cablu (…) sunt obligați să respecte deciziile Comisiei referitoare la
restricționarea accesului către site-urile furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și ale furnizorilor de servicii de portofele
digitale neautorizați/neînregistrați în România, precum și a celor referitoare la reclama și publicitatea acestor tipuri de servicii oferite de furnizorii de servicii
de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și de furnizorii de portofele digitale neautorizați/neînregistrați în România”, mai prevede draftul de act normativ.
Furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare (oficiale, emise de state) și furnizorii de portofele digitale, adică cei care oferă servicii de păstrare în siguranță în numele clienților a cheilor criptografice
private pentru deținerea, stocarea și transferul de monedă virtuală, vor avea nevoie de autorizație din partea Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și de aviz tehnic de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pentru a
funcționa legal în România, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență de modificare a legislației în vigoare privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
“Ținând cont de volumul crescut al tranzacțiilor la distanță efectuate prin intermediul sistemelor moderne digitale, apare nevoia autorizării și/sau
înregistrării furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, furnizorilor de portofele digitale, (…), obligație ce rezultă din dispozițiile art.47 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE)2018/843”, se menționează în documentul citat.
Ce taxe plătesc românii care au obţinut câştiguri din bitcoin şi alte criptomonede.
Câştigurile obţinute din tranzacţionarea de bitcoin, ethereum sau alte criptomonede vin cu obligaţia anuală de a plăti impozit şi contribuţii, acolo unde este cazul, legislaţia fiscală în vigoare aplicându-se pentru persoanele fizice rezidente în România.
Prin urmare, românii care au obţinut câştiguri din transferul de criptomonede trebuie să depună „cu bună credinţă” declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale până pe data de 15 martie a anului următor, explică pentru ZF Corina Mîndoiu, partener asociat în cadrul departamentului de consultanţă fiscală al EY România.
Consultantul atrage atenţia cu privire la termenul de depunere a declaraţiei unice, încât acesta reprezintă şi termenul de plată a obligaţiilor fiscale.
Cum se calculează impozitele pe tranzacţiile cu bitcoin
Persoanele fizice care obţin câştiguri din bitcoin şi alte monede digitale trebuie să plătească impozit 10% din diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei, spune Corina Mîndoiu.
O particularitate a legislaţiei fiscale arată că anumite câştiguri din bitcoin şi alte criptomonede nu sunt impozitate. Astfel, câştigul sub nivelul de 200 lei per tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească suma de 600 de lei.
Dacă depăşesc acest prag, în cazul în care aceste câştiguri – singulare sau cumulate cu alte venituri impozabile, precum investiţii, activităţi independente, chirii etc – depăşesc nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară,românii trebuie să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pe lângă impozite.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2019 atinge un cuantum fix de 2.496 lei. Pentru anul 2020 această contribuţie s-a majorat la 2.676 lei.
Plata obligaţiilor fiscale se poate efectua la trezoreria arondată adresei de
domiciliu a persoanei fizice sau prin transfer bancar în contul unic disponibil “Sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire”, potrivit EY.
Anumite tranzacții cu criptomonede vor trebui raportate autorităților cu competență în domeniul prevenirii spălării banilor
Deși încă apar întrebări cu privire la ultimele modificări aduse legislației pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de terorism (prin Legea nr. 129/2019), Ministerul Finanțelor pregătește o altă serie de schimbări ale reglementărilor în
domeniu, printre altele, extinzând obligațiile de raportare și la furnizorii de servicii privitoare la tranzacții cu criptomonede (cum e Bitcoin, de exemplu). Așadar, în curând și astfel de entități vor fi nevoite să identifice tranzacții
suspecte și să le raporteze dacă pot pune probleme din perspectiva legislației pentru prevenirea spălării banilor.
Schimbările propuse se regăsesc într-un proiect de ordonanță de urgență care se află, acum, în lucru la Ministerul Finanțelor și care urmează să aducă anumite schimbări legislației relevante în domeniu, printre care și Legii nr. 129/2019
pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Având în vedere că, în esență, vorbim de o obligație de transpunere a unei directive
europene (e vorba de a cincea directivă referitoare la prevenirea spălării banilor și a finanțării faptelor de terorism) și, mai ales, că termenul de transpunere a fost depășit (acesta fiind 10 ianuarie 2020), este doar o chestiune de timp până ce
modificările propuse prin proiectul aflat în lucru la Ministerul Finanțelor vor deveni efective. Voi prezenta, mai jos, principalele schimbări.
Criptomonedele, aduse în sfera de aplicare a legislației
Principala modificare se referă la extinderea prevederilor legii și către activitățile care implică tranzacții cu criptomonede, mai ales din cauza anonimatului pe care îl presupun astfel de activități. Așadar, după ce va intra în
vigoare ordonanța de urgență, vor avea obligații în temeiul legislației relevante și cei care furnizează servicii de schimb ce implică monede virtuale, cum e Bitcoin. De asemenea, aceste obligații se vor extinde și cu privire la furnizorii de portofele digitale. Definiția „monedei electronice” poate fi găsită în Legea nr.
210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică, care se referă la o „valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de
operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică”. Definiția poate părea greu de înțeles, însă esența e că vorbim de monedă digitală, care nu este nici emisă și nici garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o
monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani. Însă ea este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic. Acesta este
definiția dată de directiva ce stă la baza modificărilor propuse prin proiectul aflat în lucru la Ministerul Finanțelor.
Alte modificări
Va fi creat un registru electronic, numit „Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare”, care va permite identificarea tuturor persoanelor fizice sau juridice ce dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN.
La acest registru vor avea acces, în primul rând, autorități cu competență în domeniu, precum Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), iar informațiile vor fi păstrate pentru o perioadă de 10 ani, de la momentul înregistrării.
O altă schimbare se referă la obligațiile pe care le au firmele de a arăta cine le controlează sau cine este „beneficiarul real”. Noile modificări vor introduce expres o prevedere în baza căreia beneficiarii reali ai firmelor și ai fiduciilor vor
fi obligați, ei înșiși, să le furnizeze primelor toate informațiile necesare pentru ca acestea să își îndeplinească obligațiile de identificare și informare a autorităților cu privire la beneficiarii reali. Acest lucru devine cu adevărat relevant în cazul grupurilor de societăți, unde s-ar putea pune problema unor dificultăți de ordin practic în vederea identificării beneficiarului real.
Aveti nelamuriri de natura juridica sau probleme cu ANAF legate de tranzactionarea criptomonedei ori exista infractiuni cercetate cu privire la Nft sau criptomonede? Completati formularul de pe site
Ne puteti scrie oricand pe whatsapp 0749115337
Cu alte cuvinte, această nouă modificare înlătură orice posibilitate pentru astfel de societăți de a eluda obligațiile acestora, prin referire la acele dificultăți. Tot legat de beneficiarii reali, informațiile privitoare la aceștia sunt incluse, conform legii, în anumite registre (de exemplu, un registru privitor la beneficiarii reali, pentru firme,
organizat la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului). La acest moment, persoanele care vor să acceseze aceste informații (dacă nu sunt autorități cu competență în domeniu sau persoane juridice ce au obligații de
raportare) trebuie să demonstreze un interes legitim. În urma noilor modificări va fi exclusă această condiție. De asemenea, vor scădea anumite sume minime de la care entitățile vizate de legislația privitoare la prevenirea spălării de bani sunt nevoite să transmită anumite informații autorităților. De exemplu,
instituțiile de credit și cele financiare vor raporta către ONPCSB transferurile externe care au o valoare minimă de 10.000 de euro (echivalentul în lei); la acest moment, minimul e de 15.000 de euro. Legislația pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului este una destul de complexă, ce implică o serie de obligații pentru diverse entități implicate în activități ce ar
putea prezenta un risc în privința activităților menționate anterior. De exemplu, firmele trebuie să arate cine le controlează, prin oferirea de informații autorităților cu privire la beneficiarul real din spatele tranzacțiilor făcute de acele firme. De asemenea, există entități, cum sunt băncile și cele ce oferă servicii
financiare, ce au obligații de a-și cunoaște clientela și de a identifica tranzacții suspecte, pe care să le raporteze autorităților.
Criptomonedele, aduse în sfera de aplicare a legislației privind prevenirea spălării banilor
Schimbările introduse se regăsesc în Ordonanța de urgență nr. 111/2020 (care a apărut în Monitorul Oficial nr. 620, din 15 iulie, și se aplică de la aceeași dată) și care aduce anumite schimbări legislației relevante în domeniu, printre care și
Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Schimbările reprezintă, de fapt, transpunerea unei directive europene (e vorba de a cincea directivă referitoare la prevenirea spălării banilor și a finanțării faptelor de terorism), a cărui termen de transpunere era deja depășit (acesta fiind 10 ianuarie 2020).
Principala modificare se referă la extinderea prevederilor legii și către activitățile care implică tranzacții cu criptomonede, mai ales din cauza anonimatului pe care îl presupun astfel de activități.
Așadar, au apărut obligații în temeiul legislației pentru prevenirea spălării banilor și pentru cei care furnizează servicii de schimb ce implică monede virtuale, cum e Bitcoin. De asemenea, aceste obligații îi vizează și pe furnizorii de portofele digitale.
Definiția criptomonedelor este dată de OUG nr. 111/2020, care se referă la „monede virtuale”: „reprezentări digitale ale valorilor care nu sunt emise sau garantate de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod
obligatoriu legată de o monedă instiuită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic”.
Legea privind activitatea de emitere de monedă electronică
În ansamblu, Legea nr. 210/2019 oferă o reglementare detaliată activității de emitere de monedă electronică și aduce legislația în acord cu prevederile Directivei (UE) 2015/2366 referitoare la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică. Legea face referire la următoarele aspecte-cheie: I. Categoriile de emitenți de monedă electronică – instituțiile de credit – instituțiile emitente de monedă electronică –
furnizorii de servicii poștale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ național aplicabil – Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale, atunci când acestea nu acționează în calitate de autorități monetare sau în altă calitate ce implică exercițiul autorității publice – statele membre și
autoritățile lor regionale ori locale, atunci când acestea acționează în calitatea lor de autorități publice. II. Autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică – entitățile care intenționează să emită monedă
electronică trebuie să dețină autorizație de la Banca Națională a României. BNR acordă autorizația numai dacă este încredințată că, din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției emitente de monedă electronică – autorizația emisă de Banca Națională a României permite
instituției emitente de monedă electronică, persoană juridică română, să emită monedă electronică și să presteze
serviciile de plată prevăzute de autorizație în orice stat membru – instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la data autorizării de un nivel al capitalului inițial de cel puțin echivalentul în lei a 350.000 euro – creditele
acordate de instituțiile emitente de monedă electronică nu pot avea ca sursă fondurile primite în schimbul monedei electronice emise. *
Autorizarea instituțiilor emitente de monedă electronică de către Banca Națională a României este reglementată amănunțit în secțiunea a II-a a Legii. III. Funcționarea instituțiilor emitente de monedă electronică – Legea prevede că BNR stabilește prin reglementări emise cerințe privind necesarul de fonduri
proprii ale unei instituții emitente de monedă electronică aferent activității cu monedă electronică, referitoare la metoda de determinare a necesarului. – De asemenea, sunt prevăzute metodele prin care instituțiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile primite în schimbul monedei
electronice. – În scopul supravegherii, instituțiile emitente de monedă electronică transmit Băncii Naționale a României informații contabile cu privire la emiterea de monedă electronică și prestarea de servicii de plată. – Situațiile financiare anuale și situațiile financiare anuale consolidate ale instituțiilor emitente de monedă electronică sunt supuse auditării de către auditorii financiari sau firme de audit. IV. Registrul instituțiilor emitente de monedă electronică – Conform Legii, BNR organizează și administrează registrul instituțiilor emitente
de monedă electronică, în care sunt evidențiate instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, sucursalele acestora din alte state membre și state terțe, precum și agenții instituțiilor emitente de monedă electronică,
persoane juridice române. – Informațiile cuprinse în registru sunt comunicate Autorității Bancare Europene. V. Prevederi privind emiterea și răscumpărarea – Legea stabilește că emitenții de monedă electronică sunt obligați să emită monedă electronică la o valoare egală cu cea a fondurilor primite în schimbul
acesteia la momentul primirii fondurilor. Emitenții sunt obligați să răscumpere, la cererea deținătorului de monedă electronică, în orice moment, gratuit și la valoarea nominală, moneda electronică pe care acesta o deține. – De asemenea, este interzisă acordarea de dobândă sau de orice alt beneficiu a cărei/cărui
valoare este direct corelată cu perioada în care deținătorul de monedă electronică deține moneda electronică. – Deținătorul de monedă electronică poate înceta contractul oricând, dacă părțile nu au convenit o perioadă de notificare. O astfel de perioadă nu poate depăși 30 de zile. – Emiterea, fără drept, de monedă
electronică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Aveti nelamuriri de natura juridica sau probleme cu ANAF legate de tranzactionarea criptomonedei ori exista infractiuni cercetate cu privire la Nft sau criptomonede? Completati formularul de pe site
Ne puteti scrie oricand pe whatsapp 0749115337
Articol scris de avocati externi afiliati specializati in Crypto