Noua lege a concurentei premiaza denuntarea ilegalitatilor

Dupa initiativa legislativa de eliminare a comisionului de rambursare anticipata, Consiliul Concurentei (CC) si-a propus sa sustina o noua masura care ar permite celor ce au credite ipotecare sa-si poata muta contractul de

 

 

 la o banca la alta. Aceasta decizie ar stimula concurenta dintre institutiile bancare si ar scadea costurile creditelor ipotecare. „În prezent, analizam costurile aferente, astfel încât o ipoteca sa poata fi mutata de la o banca la alta. Asta ar presupune sa reziliezi ipoteca, sa pui o noua ipoteca, o noua evaluare, o noua taxa notariala si una de cadastru. Aceste costuri s-ar ridica la câteva mii de lei. Or, ideea este de a reduce aceste costuri si de a elimina orice comision bancar“, precizeaza presedintele Consiliului Concurentei (CC), Bogdan Chiritoiu.

Durata unei preluari sau fuziuni, redusa la o luna

Alte noutati în materie sunt introduse prin recenta versiune a legii concurentei, printre care: cautiune – 30% din valoarea amenzii în cazul suspendarii în instanta a deciziei CC, posibilitatea de a sanctiona autoritatile publice centrale si locale, reducerea amenzii pentru firmele care îsi recunosc fapta. „Noile reglementari încearca sa urgenteze procedurile si sa le faca mai flexibile. De exemplu, aprobarea fuziunilor dura mult din cauza unor proceduri administrative, mai precis din cauza modului în care se calcula taxa de fuziune“, sustine Chiritoiu. Anterior noilor reglementari, calcularea taxei dura o luna de zile; de acum încolo, se va face în numai o zi.

Totodata, CC va avea o abordare noua în cazul fuziunilor. Accentul nu va mai fi pus pe dimensiunea companiei care rezulta dintr-un asemenea proces, ci pe efectul asupra pietei. „Este posibil sa apara o companie mare si totusi fuziunea sa nu influenteze negativ concurenta. La fel de bine, poate fi vorba de o companie mica, care sa distorsioneze piata“, este de parere Chiritoiu. În cazul preluarii unei companii sau al fuzionarii, noile reguli prevad posibilitatea de a anunta CC anterior încheierii contractului, astfel încât inspectorii sa înceapa analizarea cazului cât mai repede sau imediat dupa încheierea contractului, cu conditia ca partile sa nu actioneze înainte de a primi acceptul autoritatii în domeniu. Presedintele CC sustine ca raspunsul vine în maximum 30 de zile, daca sunt depuse toate documentele necesare. Cel mai scurt proces de fuzionare, care a durat o luna de zile, a fost acela de preluare a Arpechim de catre Oltchim, deoarece cea dintâi societate nu mai functiona, astfel ca nu era afectata concurenta. În schimb, preluarea Zapp de catre Cosmote a durat o jumatate de an, fiind un caz economic complicat.

Sursa: Capital

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, are pe masa primul autodenunt al unei companii din istoria de 14 ani a institutiei

In urma cu câteva saptamâni, Consiliul Concurentei (CC) a avut primul caz de clementa, în urma autodenuntului unei companii care si-a recunoscut practicile anticoncurentiale si a furnizat informatii despre întelegerile sale

 

 

ilegale cu alti jucatori. Chiritoiu nu a vrut însa sa dea detalii despre acest caz, precizând doar ca rezultatele anchetei pe piata respectiva vor scoate la lumina si numele companiei care a apelat la clementa.
Clementa este o practica comunitara care permite com paniilor care se autodenunta sa scape de amenda daca coopereaza cu autoritatile de concurenta. Reducerea amenzilor în aceste cazuri poate fi de peste 50%.
De ce ajung companiile sa se confeseze Con siliului Concurentei? “Multe cazuri pot fi gene rate de schimbari la nivelul managementului unei companii: un director nou care descopera practicile ilegale ale pre de ce so­rului sau vrea sa rezolve problema prin autodenunt”.
El mai spune ca, în prezent, clementa este instru mentul de baza pentru scaderea duratei unei investigatii. Cea mai grea sarcina a unui inspector de concurenta este sa adune informatii incriminatoare de la companii, în conditiile în care multe întelegeri ilegale între jucatori pe aceeasi piata nu apar în documente scrise.
Mai mult, Chiritoiu a introdus în acest an în legea concurentei reducerea amenzii pentru companiile care îsi recunosc vinovatia, masura care ar putea contribui si ea la reducerea duratei unei anchete.
În medie, o investigatie a CC dureaza doi ani, însa exista în acest moment si anchete nefinalizate deschise pe piete mari înca din 2005.
“Ne-am propus sa finalizam în 2010 investigatiile deschise de peste doi ani, de exemplu cea legata de pozitia dominanta a Postei Române, ancheta la Net Master (telecom) si cea la Master Card”.
În august, Consiliul Concurentei ar putea da verdictul în ancheta pe piata fondurilor de pensii private, dupa ce va primi si punctele de vedere ale Comisiei Europene în acest caz.
Ancheta a pornit de la faptul ca toate fondurile de pensii private obligatorii de pe piata au decis sa mearga pe comisioanele maxime de administrare permise de lege, de 2,5% din contributii, iar CC a încercat sa afle daca exista întelegeri între companii pentru fixarea acestor comisioane. Aceste fonduri au în prezent circa 5 mil. de clienti si au aparut pe piata în 2007, odata cu reformarea sistemului de pensii prin introducerea unei componente private.
Investigatia pe distributia de carburanti s-ar putea finaliza în 2011
Cele mai importante investigatii pe piete mari aflate în derulare în acest moment sunt în sectoarele farmaceutic, bancar, retail alimentar si energie.
Concurenta are deschise patru investigatii mari pe piata distributiei en gros de medicamente, în timp ce în sectorul comertului alimentar ancheta vizeaza patru retele de magazine la care exista suspiciuni de abuz de pozitie dominanta în relatiile cu furnizorii lor.
Printre investigatiile “mostenite” de Chiritoiu – fost consilier prezidential – de la predecesorul sau Gheorghe Oprescu se numara ancheta pe piata distributiei de carburanti.
Investigatia, demarata în 2005, ar putea fi finalizata anul viitor, potrivit presedintelui CC, care a precizat ca a alocat mai multe resurse pentru a grabi finalizarea acesteia. “Sunt patru inspectori de concurenta implicati în acest caz, iar de curând am mai pus un economist de la departamentul nostru de cercetare, pentru ca avem nevoie sa întelegem mai bine mecanismul de formare a preturilor la consumatorul final”, a declarat Chiritoiu.
Fluctuatiile pretului carburantilor la pompa în contextul scaderii pretului barilului de petrol la minimul istoric a fost anul trecut printre cele mai arzatoare subiecte.
Pietele de miliarde de euro aflate în mâinile a doar 3-4 jucatori, precum telefonia mobila, petrolul, cimentul si tigarile, tin “în priza” permanent autoritatea de concurenta.

Sursa: ZF

Topul amenzilor date de Consiliul Concurentei

Cartelul din piata cimentului, intelegerea din piata insulinei, abuzul de pozitie dominanta al CFR Marfa, intelegerea si abuzul unor jucatori din piata serviciilor de cablu TV si intelegerea pe verticala dintre compania

 producatoare de guma de mestecat Wrigley Romania si distribuitorii sai – sunt cele mai mari amenzi pentru practici anticoncurentiale din ultimii cinci ani, cu o valoare cumulata de 70 de milioane de euro.

Practicile anticoncurentiale sunt in defavoarea consumatorului final, care plateste un pret mai ridicat decat nivelul care s-ar stabili pe o piata concurentiala, sau in defavoarea altor companii, care nu pot rezista pe o piata in care jucatorii mari incheie intelegeri privind pretul de vanzare.

Amenzile date de Concurenta pot ajunge pana la 10% din cifra de afaceri pe anul anterior deciziei de sanctiune, potrivit legislatiei, insa in practica nu se depaseste 8%, precizeaza presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, fostul consilier al presedintelui Traian Basescu, venit in functie in mai 2009.

“Si vorbim despre un procent din cifra de afaceri, care in valoare absoluta poate insemna o suma foarte mare. In cazul in care compania inregistreaza pierderi, amenda este o adevarata povara”, a explicat recent Chiritoiu.

Cea mai mare amenda din ultimii cinci ani a primit-o distribuitorul de medicamente Mediplus Exim in martie 2008, in valoare de peste 49 mil. lei (13,2 mil. euro), reprezentand 3,6% din cifra de afaceri pe 2007.

Ca pondere din cifra de afaceri, cea mai mare amenda din ultimii cinci ani data de Consiliul Concurentei au primit-o UPC Romania si HI-FI Quodral, furnizori de servicii de cablu TV, adica 7% din cifra de afaceri pentru o intelegere de tip cartel.

Amenzile date de autoritatea concurentei se platesc la trezoreria statului, insemnand venituri la bugetul statului. Cele mai multe companii ataca in instanta Consiliul Concurentei pentru a castiga timp, insa pana la urma toate companiile sunt nevoite sa plateasca.

De la infiintarea Consiliului Concurentei, din 1996, valoarea totala a amenzilor se ridica la aproximativ 110 milioane de euro, insa amenzile usturatoare au aparut abia dupa 2005.

Sursa: ZF