centrala incidentelor de plati

Incident de Plată – Ștergerea Datelor din Centrala Incidentelor de Plăți a BNR

de

Incident de Plată – Ștergerea Datelor din Centrala Incidentelor de Plăți a BNR

Ce este un incident de plată?

Un incident de plată reprezintă neîndeplinirea obligațiilor unui titular de cont în timpul procesului de decontare a unui instrument de plată (cec, cambie, bilet la ordin). Aceste incidente pot fi generate de diverse motive, cum ar fi lipsa de fonduri în cont, emiterea de cecuri fără provizion sau alte nereguli.

De ce este importantă Centrala Incidentelor de Plăți (CIP)?

CIP, administrată de Banca Națională a României (BNR), are rolul de a centraliza informațiile privind incidentele de plată. Această bază de date este consultată de instituțiile de credit atunci când un client dorește să deschidă un nou cont sau să emită noi instrumente de plată.

Ștergerea datelor din CIP: Când și cum?

În anumite situații, este posibilă ștergerea datelor privind incidentele de plată din CIP. Cele mai frecvente cazuri sunt:

  • Soluționarea litigiului: Dacă incidentul de plată a fost soluționat pe cale amiabilă sau în urma unei hotărâri judecătorești, titularul de cont poate solicita ștergerea datelor.
  • Scurgerea termenului: Pentru anumite tipuri de incidente, există termene legale după care datele sunt șterse automat din CIP.

Important: Procedura de ștergere a datelor din CIP este strict reglementată de Banca Națională a României și trebuie urmată cu atenție.

Cum se poate solicita ștergerea datelor?

Pentru a solicita ștergerea datelor din CIP, titularul de cont trebuie să depună o cerere la instituția de credit unde a avut loc incidentul de plată. Cererea trebuie să fie însoțită de documentele care atestă soluționarea litigiului sau scurgerea termenului legal.

Consecințele unui incident de plată

Un incident de plată poate avea următoarele consecințe:

  • Dificultăți în obținerea de credite: Instituțiile de credit sunt reticente în a acorda credite persoanelor cu incidente de plată în istoric.
  • Îngreunarea deschiderii de conturi: Poate fi dificil să deschizi un nou cont bancar la o altă instituție de credit.
  • Afectarea reputației financiare: Un incident de plată poate afecta negativ reputația financiară a persoanei în cauză.

Prevenirea incidentelor de plată

Pentru a evita incidentele de plată, se recomandă:

  • Să ai întotdeauna suficienți bani în cont: Înainte de a emite un cec sau de a efectua o plată, asigură-te că ai fonduri disponibile.
  • Să verifici cu atenție datele: Verifică întotdeauna datele beneficiarului și suma înainte de a efectua o plată.
  • Să păstrezi toate documentele: Păstrează toate documentele legate de tranzacțiile tale bancare.

Concluzie

Un incident de plată poate avea consecințe semnificative asupra vieții financiare a unei persoane. De aceea, este important să cunoști drepturile tale și să acționezi prompt pentru a șterge datele din CIP, în cazul în care este posibil.

Important: Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și nu constituie consultanță juridică. Pentru o evaluare corectă a situației dumneavoastră, vă recomand să consultați un avocat specializat.

Cuvinte cheie: incident de plată, Centrala Incidentelor de Plăți, BNR, ștergere date, credit, cont bancar

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați site-ul oficial al Băncii Naționale a României.

Ați dori să aflați mai multe despre un anumit aspect legat de incidentele de plată?

=

A crescut numarul cec-urilor fara acoperire:Centrala Incidentelor de Plati a BNR a inregistrat o crestere a sumelor refuzate la plata

de

Valoarea sumelor refuzate la plata de bancile comerciale a crescut in octombrie cu 19,4% fata de luna anterioara, depasind 774 de milioane de lei, potrivit datelor raportate la Centrala Incidentelor de Plati din Banca Nationala a Romaniei.

 

 

In urma cu un an, in noiembrie 2013, valoarea platilor efectuate cu instrumente de debit refuzate de banci a fost de 519,8 milioane de lei, cu 254,4 milioane de lei sub nivelul din octombrie 2014.

Cea mai mare parte a sumelor refuzate la plata in cea de-a zecea luna din acest an a provenit tot din platile cu bilete la ordin, care au insumat aproape 725 de milioane de lei, in crestere cu 16,3%, de la 622,7 milioane de lei in septembrie 2014.

In schimb, cea mai mare crestere lunara a sumelor refuzate s-a inregistrat la platile cu cecuri. In acest caz, potrivit datelor BNR, platile refuzate au insumat 49,7 milioane de lei in octombrie, aproape dublu fata de septembrie (97,7%), cand au fost de 25,14 milioane de lei.

Incidentele de plata au crescut si ca numar luna trecuta, de la 8.981 in septembrie, la 9.496 in octombrie 2014, reiese din datele BNR.

Cum ies din Centrala incidentelor de plati? Va putem ajuta noi.

de

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).

 

Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor.

Baza de date a CIP este organizată în două fişiere:

  1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP) care are trei componente:
    • Fişierul naţional de cecuri (FNC),
    • Fişierul naţional de cambii (FNCb),
    • Fişierul naţional de bilete la ordin (FNBO) şi
  2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) care este alimentat automat din FNIP.

Fişierul naţional al persoanelor cu risc colectează informaţiile privind incidentele de plăţi majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipseşte o menţiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise „la purtător”, cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicţie bancară, cambii scontate fără a exista creanţa cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice nu pot fi şterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeaşi persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniţiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanţe judecătoreşti.

Interdicţia bancară este regimul impus de către bancă unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de 1 an începând cu data înregistrării la CIP a unui incident de plată major şi asigură prevenirea producerii unor noi incidente de plăţi şi sancţionarea titularilor de cont care le generează în sistemul bancar.

În baza informaţiilor recepţionate de CIP de la persoanele declarante, aceasta are obligaţia:

  • transmiterii unei Declaraţii privind interdicţia bancară de a emite cecuri tuturor centralelor băncilor, care au obligaţia să distribuie această informaţie în propriul sistem intrabancar;
  • transmiterii unei Declaraţii de pierdere/furt/distrugere/anulare a instrumentelor către centrala băncii plătitoare, pentru a preveni decontarea unui astfel de cec, cambie sau bilet la ordin, în eventualitatea prezentării acestuia la plată de către o persoană de rea credinţă.

Centrala băncii sau unitatea bancară teritorială unde respectiva persoană fizică sau juridică are cont deschis are obligaţia recuperării formularelor de cec necompletate sau greşit completate eliberate anterior, cu excepţia cecurilor utilizate pentru retragerea de numerar. În cazul în care nu recuperează toate formularele de cec necompletate sau greşit completate, trebuie să le anuleze şi să transmită această informaţie la CIP, într-un interval de maximum 15 zile calendaristice de la data emiterii Declaraţiei CIP privind interdicţia bancară.

Valorificarea informaţiilor înregistrate în FNIP şi în FNPR se va face astfel:

  1. de către bănci şi Banca Naţională a României, în mod obligatoriu, la eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont;
  2. de către CIP, din proprie iniţiativă în scopul apărării interesului public, prin transmiterea către Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi Ministerul de Interne cu unităţile lor teritoriale de informaţii din evidenţele proprii sau prin publicarea acestor informaţii în Mass-media;
  3. de către instanţele judecătoreşti, instituţiile menţionate la lit. b), alte instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control, precum şi de către Mass-media, pe baza datelor solicitate CIP;
  4. de către persoanele fizice sau juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a) – c), prin intermediul băncilor;
  5. de către instituţii din străinătate similare CIP, pe baza datelor privind incidentele de plăţi pe care CIP le furnizează din proprie iniţiativă sau la cererea acestora.

Înaintea încheierii unei afaceri cu un partener, o firmă poate consulta, prin intermediul unei bănci, baza de date a CIP, pentru a vedea dacă pe numele potenţialului partener sunt înregistrate incidente de plăţi cu cecuri, cambii sau bilete la ordin. În funcţie de răspunsul primit de la CIP, respectiva firmă este în măsură să aprecieze dacă mai dă curs sau nu colaborării cu acel partener.

Consultarea bazei de date se poate face de către un comerciant, prin intermediul unei bănci, înainte de a primi un cec de la clientul său în schimbul mărfurilor vândute. În acest caz, comerciantul poate afla dacă seria şi numărul cecului pe care ar urma să-l primească face parte dintr-un set de instrumente de plată avizate de B.N.R. sau dacă nu cumva respectivul cec a fost declarat anterior la CIP ca pierdut/furat/distrus sau retras din circulaţie.

La emiterea unei cambii beneficiarul poate consulta baza de date a CIP pentru a solicita informaţii privind obligatul cambial principal, respectiv trasul. Beneficiarul poate accepta să acorde un credit comercial trăgătorului dacă până la data emiterii cambiei trasul (persoana desemnată în titlu a plăti pentru trăgător) nu a generat incidente la plata cu alte titluri de credit. Aceeaşi atitudine prevăzătoare o poate avea beneficiarul unui bilet la ordin faţă de subscriitor sau beneficiarul unui cec faţă de trăgător.

Informaţiile înscrise în FNPR pe numele unei persoane fizice sau juridice, alături de analizele specifice efectuate de bănci, pot contribui la fundamentarea deciziei de acordare a unui credit sau de deschidere de cont curent pentru un nou client.

 

Casa  de avocatura Coltuc va poate ajuta