Orice persoană care pretinde recunoaşterea unui drept trebuie să se adreseze instanţei de judecată.
În acest sens, trebuie să depuneţi o cerere de chemare în judecată la instanţa competentă să judece pricina (judecătorie, tribunal specializat, tribunal, curtea de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
1. Cererea de chemare în judecată:
Cererea trebuie să cuprindă datele personale şi de identificare ale dumneavoastră şi ale persoanei pe care o chemaţi în judecată cara se referă la: nume, prenume, domiciliu sau reşedinţă, iar pentru persoanele juridice, numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului, codul fiscal şi contul bancar.
În situaţia în care locuiţi în străinătate, aveţi obligaţia să menţionaţi domiciliul ales din România unde urmează să primiţi toate comunicările privind procesul.
Dacă apreciaţi că nu aveţi cunoştinţele necesare pentru a formula o asemenea cerere, sau dacă sunteţi în imposibilitatea de a o formula, puteţi să vă adresaţi unui avocat, sau să împuterniciţi o altă persoană să întocmească cererea. În aceste două situaţii, cererea va cuprinde numele şi sediul profesional al avocatului, respectiv numele şi calitatea celui care vă reprezintă.
Dacă nu cunoaşteţi domiciliul persoanei chemate în judecată, va trebui să menţionaţi în cerere această împrejurare şi să prezentaţi dovezi instanţei unde depuneţi cererea, în sensul că aţi făcut demersuri pentru aflarea domiciliului părţii adverse.
În momentul depunerii cererii la instanţă, în procedurile ce vor urma pentru judecarea pricinii, veţi fi citat în calitate de reclamant, iar persoana/persoanele chemată/chemate în judecată vor fi citate în calitate de pârât/pârâţi.
După menţionarea datelor personale şi de identificare ale dumneavoastră şi ale persoanei chemată în judecată, trebuie să arătaţi ce drept solicitaţi să vă fie recunoscut de către pârât şi ce vă îndreptăţeşte la recunoaşterea acestui drept.
Atunci când pretenţiile formulate în cerere sunt evaluabile veţi indica valoarea pe care o apreciaţi.
După prezentarea pe scurt a faptelor care v-au determinat să introduceţi cererea, este recomandat să indicaţi textul de lege pe care vă întemeiaţi cererea, însă această precizare nu este obligatorie întrucât calificarea acţiunii se va face de instanţa sesizată cu judecarea procesului.
De asemenea, trebuie să arătaţi dovezile pe care vă sprijiniţi dreptul pretins, iar dacă deţineţi înscrisuri, trebuie să le anexaţi la cererea depusă.
În situaţia în care aţi chemat în judecată, mai multe persoane, atât cererea cât şi actele anexate trebuie să le depuneţi în atâtea exemplare câţi pârâţi sunt în cauză plus un exemplar pentru instanţă. Dacă înscrisurile depuse sunt într-o limbă străină sau cu litere vechi, aveţi obligaţia să efectuaţi traducerea acestora.
În cuprinsul cererii puteţi solicita, dacă apreciaţi că este în interesul dovedirii dreptului dedus judecăţii şi proba cu martori, indicând numele şi domiciliul acestora sau prezenţa în instanţă a pârâtului pentru a fi supus la interogatoriu.
După întocmirea cererii, veţi proceda la semnarea ei, iar în situaţia în care nu aţi formulat cererea personal, aceasta va fi semnată de persoana care a întocmit-o.
Cererea de chemare în judecată o depuneţi fie personal sau prin reprezentant, fie prin postă. Excepţie de la această regulă o reprezintă cererea de divorţ care trebuie depusă personal de către reclamant.
La primirea cererii de chemare în judecată de către preşedintele instanţei sau de către judecătorul care îl înlocuieşte, dacă aceasta nu întruneşte cerinţele prevăzute de lege, vi se pune în vedere să completaţi cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibilă, cererea se va înregistra şi vi se acordă un termen scurt.
În cazul în care aţi depus cererea de chemare în judecată prin poştă, vi se vor comunica în scris lipsurile ei, având obligaţia ca până la termenul acordat să faceţi completările sau modificările necesare.
În toate cazurile, neîndeplinirea în termen a obligaţiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecăţii.
Dacă se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, procesul îşi urmează cursul firesc.
2. Dacă sunteţi chemat în judecată în calitate de pârât într-o cauză civilă, aveţi posibilitatea legală să vă apăraţi faţă de pretenţiile reclamantului prin depunerea unei cereri denumită „întâmpinare”.
Întâmpinarea trebuie să cuprinsă aceleaşi elemente ca şi o cerere de chemare în judecată, excepţiile de procedură pe care înţelegeţi să le ridicaţi la cererea reclamantului, răspunsul la pretenţiile în fapt şi în drept formulate de acesta, dovezile prin care vă apăraţi împotriva acestora şi semnătura dumneavoastră.
Ca şi în cazul cererii de chemare în judecată, întâmpinarea trebuie depusă în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt în cauză, plus un exemplar pentru instanţă. Dacă în cauză aveţi calitatea de pârât alături de alte persoane, puteţi depune o singură întâmpinare pentru toţi pârâţii sau numai pentru cei care doresc să o formuleze.
Întâmpinarea poate fi depusă cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată.
În situaţia în care nu aţi depus întâmpinare, la prima zi de înfăţişare, instanţa vă va pune în vedere să arătaţi excepţiile, dovezile şi mijloacele de apărare la cererea formulată de reclamant. La solicitarea dumneavoastră, instanţa vă poate acorda un termen pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării.
3. Atunci când aţi fost chemat în judecată de o persoană şi apreciaţi că sunteţi îndreptăţit să solicitaţi pretenţii de la persoana respectivă, aveţi posibilitatea legală să formulaţi o cerere denumită „cerere reconvenţională”.
La fel ca cererea de chemare în judecată şi întâmpinarea, cererea reconvenţională trebuie întocmită ţinând cont de elementele prezentate anterior.
Cererea reconvenţională o depuneţi o dată cu întâmpinarea, iar dacă nu sunteţi obligat la întâmpinare, o puteţi depune cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.
În situaţia când reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judecată, puteţi depune cererea reconvenţională cel mai târziu până la termenul încuviinţat de instanţă.
De regulă, cererea reconvenţională se judecă o dată cu cererea principală, iar în cazul în care cererea reclamantului este în stare de judecată, cererea reconvenţională se poate judeca separat.