conventia civila

Contractul de munca in 2010

de

Nenumarati angajati au optat anul trecut sa lucreze pe baza unor contracte civile, din motive bine stiute. Fiscul a încercat sa mai puna un pic de miere în polonicul cu taxe pentru a încuraja mentinerea contractelelor de munca. „În

Codul fiscal se precizeaza ca, începând cu 1 ianuarie 2010, primele aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, încheiate de companie, nu sunt considerate avantaje în natura impozabile“, exemplifica Nadia Oanea, supervising senior consultant la Mazars. Tot cu titlu de noutate este si posibilitatea deducerii cheltuielilor sociale expres prevazute în contractul colectiv de munca, în limita a 2% din fondul de salarii. În schimb, indemnizatiile primite de angajati la încetarea raporturilor de munca sunt impozabile din 2010.

Angajatorii nu se multumesc însa cu maruntisul primit, motiv pentru care multi cauta forme contractuale menite sa diminueze cheltuielile cu personalul. Deocamdata, Fiscul îi tine în sah pe cei care desfasoara activitatea în microîntreprinderi, neprecizând cota de impozitare care se va aplica în acest an. În schimb, persoanele fizice autorizate (PFA) au primit o mica atentie. Acestea pot deduce cheltuielile  efectuate pentru întretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor, chiar si în cazul în care documentele sunt emise pe numele proprietarului. Nu se impoziteaza nici transferul activelor, daca îsi reorganizeaza activitatea optând pentru întreprindere individuala sau asociatie familiala. Nadia Oanea atentioneaza însa ca, începând din acest an, se impoziteaza veniturile PFA din dobânzi primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii sau sumele încasate dupa încetarea activitatii, în contul facturilor emise înainte de aceasta data. De unele beneficii se bucura acum si liber profesionistii, chiar daca Fiscul a lasat sa pluteasca amenintarea ca, de la anul, la o baza impozabila mai mare vor plati CAS.

4,5 milioane de contracte individuale de munca erau în derulare la sfârsitul anului 2009, dintre care 1.605.015 au fost înregistrari noi

6,3 milioane de contracte individuale de munca erau în derulare la sfârsitul anului 2008, dintre care 2.369.062 au fost înregistrari noi

Exceptii de la regula

Pentru activitati independente, care nu presupun raporturi de munca în temeiul Codului muncii, exista diferite alternative contractuale care obliga la plata impozitului pe venituri.

– Contractul de agent
– Contractul de drepturi de proprietate intelectuala
– Contractul de comision sau mandat comercial
– Contractul/conventia civila

Sursa: Capital

Cand si cum pot incheia conventii civile?

de

Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca,  încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofe­ra

protectie salariatului în nicio pri­vinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are in­stru­­mentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.

Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate

Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune  nu facem re­fe­rire la contabili, traducatori, avo­cati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exer­cita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta or­donanta reglementeaza desfasura­rea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, între­prin­derile individuale si întreprin­derile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autori­ta­tile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasu­ra­te pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Adminis­trare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat clu­bu­ri­le de fotbal pentru ca angajau spor­tivi profesionisti, contabili, soferi, elec­tricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile im­puse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat prin­tr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul res­pec­tiv sa fie limitat. Însa limbajul ar­haic al Codului Civil, conce­put la 1864, face ca aceste conditii sa fie in­terpretabile, ambigue. Ce în­seamna „întreprindere determi­na­­ta” si mai ales ce înseamna „timp mar­ginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De e­xemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activitati independente reglementate de legi speciale

Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau  notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprin­derile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi or­ganizata si condusa pe baza de con­tracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autori­zate potrivit legii, membre ale Cor­pului Expertilor Contabili si Con­ta­bi­lilor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Nor­me­lor metodologice de aplicare a Le­gii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asocia­tii­lor de proprietari prevede ca admi­nistratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Co­mitetul executiv poate angaja perso­nal specializat pentru îndeplini­rea atri­butiilor ce îi revin si adopta de­cizii asupra cuantumului salarii­lor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se a­cor­da personalului încadrat cu contract in­dividual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servi­cii, în limita bugetului aprobat de adu­narea generala” (art. 17, alin. 5).

Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca

Desi, asa cum am aratat, contrac­tele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foar­te frecvent, pentru a masca ra­porturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10%  prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este per­soana fizica autorizata, deza­van­ta­jele ar fi ca nu este asigurat pentru pen­sii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca ta­xa de timbru si trebuie sa dove­deas­ca absolut tot ce sus­tine. Daca ar fi fost raport de mun­ca, angajatorul ar fi trebuit sa pro­be­ze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar pu­tea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Sursa: Saptamana Financiara

Conventiile civile cu persoane fizice neautorizate

de

Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca,  încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofe­ra

protectie salariatului în nicio pri­vinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are in­stru­­mentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.

Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate

Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune  nu facem re­fe­rire la contabili, traducatori, avo­cati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exer­cita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta or­donanta reglementeaza desfasura­rea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, între­prin­derile individuale si întreprin­derile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autori­ta­tile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasu­ra­te pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Adminis­trare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat clu­bu­ri­le de fotbal pentru ca angajau spor­tivi profesionisti, contabili, soferi, elec­tricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile im­puse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat prin­tr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul res­pec­tiv sa fie limitat. Însa limbajul ar­haic al Codului Civil, conce­put la 1864, face ca aceste conditii sa fie in­terpretabile, ambigue. Ce în­seamna „întreprindere determi­na­­ta” si mai ales ce înseamna „timp mar­ginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De e­xemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activitati independente reglementate de legi speciale

Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau  notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprin­derile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi or­ganizata si condusa pe baza de con­tracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autori­zate potrivit legii, membre ale Cor­pului Expertilor Contabili si Con­ta­bi­lilor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Nor­me­lor metodologice de aplicare a Le­gii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asocia­tii­lor de proprietari prevede ca admi­nistratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Co­mitetul executiv poate angaja perso­nal specializat pentru îndeplini­rea atri­butiilor ce îi revin si adopta de­cizii asupra cuantumului salarii­lor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se a­cor­da personalului încadrat cu contract in­dividual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servi­cii, în limita bugetului aprobat de adu­narea generala” (art. 17, alin. 5).

Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca

Desi, asa cum am aratat, contrac­tele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foar­te frecvent, pentru a masca ra­porturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10%  prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este per­soana fizica autorizata, deza­van­ta­jele ar fi ca nu este asigurat pentru pen­sii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca ta­xa de timbru si trebuie sa dove­deas­ca absolut tot ce sus­tine. Daca ar fi fost raport de mun­ca, angajatorul ar fi trebuit sa pro­be­ze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar pu­tea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Sursa: Saptamana Financiara