decât

Tariceanu: „Mr. Geoana, I fuck you”

de

Cu cateva ore inainte de inceperea votarii, din curtea liberalilor a transpirat o inregistrare ajunsa in mainile jurnalistilor sub numele „PNL schimba directia in ultimul moment”, in care Bogdan Olteanu si Dan Andronic, in rolurile lui Theodor Stolojan si Mircea Geoana, il incadreaza pe Calin Popescu Tariceanu (foto) intr-o repetitie pentru o dezbatere televizata.

In film, Olteanu-Stolojan lauda realizarile pedelistilor si infiereaza „baronii” liberali, dar ceea ce socheaza este injuratura lui Tariceanu adresata lui Andronic-Geoana: „Mr. Geoana, I fuck you”.

Inregistrarea, realizata pe 24 noiembrie, ii prezinta pe cei trei asezati pe fotolii ca in cursul unei dezbateri televizate, dirijati de o persoana ce nu se afla in cadru, dar careia consilierul liberalilor Dan Andronic i se adreseaza in engleza cu „Thank you, Tal” (n.r. – cel mai probabil, Tal Silberstein, consultantul de campanie al liberalilor). „De 17 ani in Romania, un singur om a facut descentralizare. Acesta a fost Vasile Blaga, ministru PD, si pentru asta a fost dat afara din Guvern”, spune convingator Olteanu, in fata unui Tariceanu impasibil. „Sa facem curatenie in economia asta corupta, in sistemul asta corupt, facut de aceiasi oameni care vor sa vina acum din nou la putere”, continua liberalul in rol de Stolojan. Despre penelisti, Olteanu spune ca „au reusit sa transforme guvernarea reformei in guvernarea hotiei. Au inteles sa transforme o guvernare unita de presedintele Basescu, o guvernare care castigase alegerile, intr-o guvernare a unor baroni de la Bucuresti si a unor baroni din provincie, a unor Fenechii (n.r. – aluzie la Relu Fenechiu, deputat liberal de Iasi) si a altor asemenea, care nu fac decat sa jefuiasca Romania”. In ultimul fragment al inregistrarii, Tariceanu intra in scena si, in timp ce astepta sa i se aranjeze cravata, reactioneaza la o gluma intre Andronic si Silberstein lovindu-l usor cu piciorul pe primul si adresandu-i un scurt: „Mr. Geoana… I fuck you”.
„L-am enervat la culme”
Dupa aparitia anonima a materialului pe internet, Bogdan Olteanu a explicat ca este vorba de inregistrarea repetitiilor pentru dezbateri si a afirmat chiar ca inregistrarea a fost facuta intr-o vila din Snagov, localitatea unde locuieste premierul. „Am facut repetitii pentru dezbaterea finala si am simulat o confruntare ca sa-l pregatim pe Tariceanu. Eu jucam rolul lui Theodor Stolojan, iar Dan Andronic juca rolul lui Mircea Geoana”, a confirmat liberalul pentru Mediafax. Nici Dan Andronic nu a incercat sa nege filmarea, postand pe blogul personal chiar fragmentul ce includea injuratura premierului la adresa sa. Postarea lui Andronic a fost facuta la ora 11.36 seara, cand subiectul abia ajunsese pe mainile jurnalistilor. Sub titlul „Asta e adevarata fata a lui Tariceanu: I fuck you, Geoana”, consilierul liberalilor explica faptul ca avea discursurile lui Geoana si acest lucru „l-a enervat la culme” pe premier. Andronic se mai lauda ca repetitia si-a atins scopul. „Celor care au urmarit emisiunea de la TVR, pot sa le spun ca am intuit exact cum va ataca Geoana”. Cu toate acestea, filmarea repetitiei nu a avut un impact foarte puternic pentru electorat, la 24 de ore dupa postarea pe YouTube, fragmentul cu injuratura guvernamentala inregistrand doar o mie de vizionari.

La pohta lui Basescu

de

Rasturnare de situatie: PSD si PD-L, aproape la egalitate, titreaza Romania libera in editia de marti. PSD si PD-L au obtinut scoruri foarte apropiate, astfel incat nici unul dintre cele doua partide nu-si poate adjudeca victoria. Diferenta este de doar 1 la suta.

Presedintele Traian Basescu nu intelege de ce au dat romanii voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”, iar consilierul sau Sebastian Lazaroiu estimeaza ca peste doi ani ar putea avea loc alegeri anticipate.

Diferenta dintre PSD si PD-L este sub un procent dupa numararea a peste 99,6% din buletinele de vot: 33,60% la 32,95%, astfel incat „nu conteaza cine este pe locul intai”, dupa cum a explicat Ion Iliescu, unul dintre putinii social-democrati care nu revendica pentru partidul sau fotoliul de premier.

Mult mai pragmatic decat liderii mai tineri ai PSD, Iliescu stie ca „Basescu nu va numi niciodata un prim-ministru PSD”. Miron Mitrea, care si-a adjudecat victoria in Vrancea, crede insa ca PSD i-ar putea propune presedintelui „cativa profesionisti”, fiindca in plina criza „Romania are nevoie de un guvern sanatos”, care sa se bazeze nu doar pe o majoritate de 50 la suta, ci pe o sustinere mult mai consolidata.

La randul sau, Traian Basescu nu pare insa dispus sa accepte pe oricine si se mira public ca romanii au dat voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”. Altfel spus, dosarele penale intocmite de procurorii anticoruptie nu au contat prea mult in ochii alegatorilor, iar Adrian Nastase, serban Mihailescu, Miron Mitrea au ajuns din nou in Parlament, cei mai multi dintre ei fiind alesi in mod direct prin vot uninominal.

Solutia blatului: PNL arbitreaza remiza dintre PSD si PD-L, este titlul din Gardianul. Numaratoarea voturilor s-a incheiat, urmeaza negocierile. PSD se claseaza in continuare pe primul loc, cu un usor avans fata de PD-L. Luni seara, dupa centralizarea a 99,62% din voturi, BEC a anuntat ca social-democratii conduc cu un procent in fata PD-L.

Chiar daca par sa aiba mai putine mandate, democrat-liberalii s-au dus luni seara la Cotroceni , dar „nu pentru inceperea negocierilor”, dupa cum a precizat liderul PD-L Adriean Videanu. Oficial, de-abia marti PNL, PSD si PD-L isi desemneaza echipele de negociatori, liberalii fiind intens curtati de ambele partide.

PD-L deja a anuntat ca prima optiune este PNL, programele de guvernare fiind compatibile. Liderii PSD au vorbit de alchimia si relatiile personale care pot dicta viitoarea majoritate parlamentara, tot cu trimitere la PNL. Pe de alta parte, PD-L aminteste ca nu mai are interdictii pentru o colaborare cu PSD, iar social-democratii enumera partidul lui Boc ca potential partener de discutie.

Curtat acum, PNL a fost extrem de criticat de „aliatii” de la PD-L. Programul de guvernare al PD-L afirma chiar ca actuala criza politica s-a cronicizat prin ramanerea lui Tariceanu la putere si prin refuzul PNL de a declansa anticipate in 2005. Emil Boc l-a descris pe premier ca fiind „o calamitate naturala”, „mai periculos decat o criza economica”. La randul sau, Tariceanu afirma ca „Boc si Stolojan sunt papagalii presedintelui Basescu” si ca nu poate avea incredere in ei.

PNL se duce cu cine da mai mult, scrie Gandul. Liberalii discuta, marti, in Biroul Politic Central, despre posibilele aliante de guvernare, urmand sa fie formata o echipa de negocieri. Cuvantul de ordine era, luni, printre liderii de partid: „Mergem cu cine da mai mult”.

Primii pe lista de negocieri a liderilor PNL erau udemeristii. De fapt, cu UDMR e vorba mai mult de discutii decat de negocieri propriu-zise, date fiind relatiile excelente, consolidate in cei patru ani de guvernare in comun. Este posibil ca liberalii si udemeristii sa formeze un bloc si sa negocieze „la pachet” cu PSD, pe de o parte, si cu PD-L, pe de cealalta parte.

Calculele politice arata ca, daca merg impreuna la negocieri, cele doua partide pot obtine mai mult decat ar capata separat, pentru ca vor discuta de la „inaltimea” celor 26 de procente comune.

Liberalii spera sa isi forteze chiar potentialii parteneri de guvernare – fie ca e vorba de PD-L, fie ca e vorba de PSD – sa il accepte pe Calin Popescu Tariceanu prim-ministru. In orice caz, premisa de la care pleaca mai-marii PNL este ca nu se poate face guvern fara ei si vor incerca sa obtina cat mai mult, declarand sus si tare ca ei pot sta foarte bine si in opozitie.

La pohta lui Basescu, titreaza Ziua, precizand ca abia marti, la ora 10.00, vom afla cine a castigat alegerile din 30 noiembrie. Oricine ar fi in frunte, PD-L sau PSD-PC, desemnarea premierul sta clar la mana presedintelui. Mircea Geoana a primit tema de la colegii de partid sa aduca in curtea social-democratilor majoritatea functiilor importante in stat, de la prim-ministru la ministere-cheie.

Misiunea sa ar putea deveni imposibila daca pedelistii vor obtine totusi, dupa cum sustin, majoritatea locurilor in Parlament si, mai ales, daca liberalii dau curs invitatiei acestora de a forma un Guvern de dreapta. Reuniti intr-o intalnire informala si nu intr-un for de partid, social-democratii l-au insarcinat pe Mircea Geoana sa discute cu reprezentantii celorlalte partide numai de pe o pozitie de forta si sa nu se intoarca de la negocieri fara postul de premier, sefia Senatului si trei ministere importante: Internele, Externele si Justitia.

„Vom face aliante cu cine vom considera ca este cel mai bine. Asteptam si o centralizare de mandate, nu doar scorul politic. Suntem in fata, este clar ca vom castiga alegerile, PSD are cel mai mare scor. Oricum, am castigat cele mai multe mandate cu peste 50%. PSD va da noul prim-ministru”, a declarat Geoana, sigur pe el.

Liderul pesedist tinteste pozitia de premier de cand a preluat sefia PSD, dar presedintele Traian Basescu a afirmat in repetate randuri ca, atata vreme cat el va ocupa functia de sef al statului, Mircea Geoana nu va fi numit prim-ministru. Cat despre functia de sef al Senatului, pesedistii par sa o fi rezervat lui Dan Voiculescu, nume vehiculat cu ocazia scenariului „lovitura de stat”.

Cotidianul ii prezinta pe Marii perdanti de la uninominale. Poate cea mai mare surpriza este cea din Colegiul 12 Senat Bucuresti, acolo unde liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu a luat decat 10% dintre voturi. O alta surpriza este cea din Colegiul 20 Bucuresti, unde presedintele PNG, Gigi Becali, n-a contabilizat decat 15% dintre voturi.

Adrian Paunescu (PSD) a pierdut si el alegerile pentru Senat la Hunedoara in fata anonimului Codrin Patran de la PD-L, desi a castigat detasat colegiul. Biroul Permanent al PNL pare sa fie marele perdant al alegerilor uninominale de duminica.

O buna parte dintre liderii liberali nu au obtinut scorul necesar de voturi pentru a intra in Parlament. Unul dintre vechii lideri ai PNL, vicepresedintele Paul Pacuraru, a pierdut alegerile la Galati. De asemenea, vicepresedintele PNL Norica Nicolai nu mai intra in Parlament, desi a obtinut 45% dintre voturi.

Crin Antonescu, candidat PNL pentru Colegiul 3 din Bucuresti, avea mari emotii, sperand pana la ultima numaratoare sa obtina un mandat la redistribuire. Intr-o situatie similara se afla si Ludovic Orban, candidat in Colegiul 2. O surpriza este si scorul obtinut de Bogdan Olteanu, seful de campanie al PNL si presedintele Camerei Deputatilor, duminica el fiind doar ocupantul unui rusinos loc trei in colegiul unde a candidat.

Chiar daca va fi declarat castigator al mandatului de deputat, la redistribuire, Bogdan Olteanu a fost devansat – potrivit numaratorii partiale – la numar de voturi de anonimii Gheorghe Groza (PD-L) si Mihaela Anton (PSD). Fostul ministru al Muncii Gheorghe Barbu (PD-L) este o alta mare surpriza a uninominalului, el fiind invins in alegerile de la Hunedoara de tanarul Cosmin Nicula (PSD).

T.V.A. Prestări servicii şi livrări de bunuri în cadrul penitenciarelor

de

Direcţia Generală a Penitenciarelor din Ministerul Justiţiei, pentru Penitenciarul Codlea a solicitat ca, în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României să se dispună anularea deciziei nr.272 din 6 iunie 2002 a Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi emise de pârâtă şi exonerarea sa de la plata sumei de 830.896.000 lei cu titlu de TVA, neîncasată şi nevirată la bugetul statului.

Instanţa de fond, Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi, a reţinut că unitatea  controlată a realizat  în anul 2000 venituri din operaţiuni economice, respectiv livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât  cele privind activitatea sa administrativă, socială, educativă, de ordine publică, pe bază de  contracte economice cu plată, peste plafonul de 50.000.000 lei, fără  să devină  plătitor de TVA.

Instanţa de recurs jurisdicţional a  reţinut ca bine stabilite faptele, iar cu privire la regimul fiscal aplicabil categoriilor de venituri realizate, că  penitenciarul datorează TVA..

Au fost respinse  apărările invocate, în sensul că veniturile respective nu intră  în sfera de  aplicare a TVA, întrucât  fac parte din categoria activităţilor educative, cu motivarea că munca deţinuţilor a produs venituri penitenciarului urmare a efectuării unor operaţiuni cu caracter comercial; de asemenea a fost respinsă apărarea că neînscrierea în facturi a TVA nu a dat posibilitatea beneficiarilor să procedeze la deducerea lor.

Impotriva  deciziei a declarat recurs judiciar Direcţia Generală a Penitenciarelor, reiterând  în esenţă apărările făcute  în faţa instanţei de  fond şi de  recurs jurisdicţional.

Recursul este nefondat.

Situaţia de fapt expusă este  corect stabilită şi asupra acestui aspect pârâta nu a formulat nici o obiecţie.

Argumentele aduse  în susţinerea punctului de vedere afirmat, de neimpozabilitate a prestărilor de servicii şi livrărilor de bunuri realizate  cu deţinuţii din penitenciar, nu pot  fi reţinute.

In primul rând  şi ca o  problemă de principiu, orice  scutire sau exceptare de la regimul fiscal de drept  comun trebuie  anume prevăzută de lege, tot astfel cum şi aplicarea oricăror  taxe  sau impozite nu poate  fi instituită decât prin lege, această simetrie juridică consfinţind principiul fundamental al legalităţii regimului fiscal sub dublul său aspect, de impunere şi de  scutire / exceptare.

Inaplicabilitatea prevederilor privitoare la TVA, reclamată în speţă nu are drept  temei nici o dispoziţie  normativă directă, ea fiind dedusă dintr-o  interpretare a legii, iar nu  întemeiată pe o prevedere clară, expresă şi lipsită de  ambiguităţi.

De altfel, chiar această interpretare este nepertinentă şi fundamentată pe o greşită citire a textului normativ.

Astfel, dispoziţiile art.3 din OUG nr.17/2000 la care se face trimitere,  vorbesc despre livrările de bunuri şi  prestările  de servicii efectuate de instituţiile publice pentru activităţile lor administrative, sociale ş.a.m.d. Deci, se referă la operaţiunile care privesc activităţile lor  proprii exercitate,  în interesul şi scopul acoperirii  nevoilor de funcţionare  specifice instituţiei şi legate  intrinsec de mecanismul administrativ (cu diversele  sale componente: sport, educaţie, ordine publică etc.) al penitenciarului.

Or, în speţă, este  vorba  de o activitate  conexă, nespecifică administraţiei penitenciare  ca atare şi care  pune în valoare nişte raporturi de  drept  comercial încheiate cu terţe persoane  şi cârmuite de dispoziţii specifice dreptului obligaţional , atât  penitenciarul,  prin direcţia sau serviciul său de  specialitate cât şi beneficiarul acţionând  ca agenţi economici.

Acest tip de raporturi nu este propriu exclusiv penitenciarelor, ci se  regăseşte şi la alte instituţii publice, fără scop lucrativ. În privinţa acestor instituţii, sistemul nostru fiscal consideră că, atunci când este cazul, trebuie  despărţită componenta  cu caracter lucrativ, de activitatea cu caracter spiritual, cultural, sportiv etc., prin esenţa ei nelucrativă, specifică instituţiei respective, aplicabil fiind primei componente regimul fiscal de drept  comun, adică impozabilitatea.

A crea unui beneficiar de prestaţii de servicii plătite privilegiul fiscal al neachitării TVA atunci când contractează cu penitenciarul spre deosebire de un agent economic care contractează aceleaşi sevicii cu un furnizor oarecare, înseamnă a institui o  discriminare de tratament care nu-şi găseşte nici un temei în lege.

Nu se poate  aduce nici cel puţin argumentul de oportunitate, că din raţiuni social educative  se face o favoare celor ce prestează munca sau instituţiei ca atare,  întrucât TVA este  suportată de beneficiar, colectată de prestator şi vărsată la bugetul statului, venitul în sine rămânând acelaşi şi pentru instituţia prestatoare şi pentru persoanele fizice.

Sunt, de asemenea, lipsite de pertinenţă şi celelalte argumente invocate de către recurentă.

Astfel, afirmaţia că statul nu a fost prejudiciat  în speţă fiindcă unităţile beneficiare au virat la buget întreaga valoare a TVA colectată, formal este exact, dar ceea  ce se impută este  cu totul altceva şi  anume, faptul că nu s-a  încasat  întreaga  sumă legal datorată şi care ar fi trebuit  colectată,  iar apoi vărsată la bugetul statului

Tot astfel susţinerea  că pentru a fi plătitor de TVA este necesar să  existe o „activitate  independentă de specificul sistemului penitenciar”, este nerelevantă deoarece  dacă este adevărat că specific activităţii penitenciare poate fi şi reeducarea prin muncă, este nespecific activităţii de reeducare valorificarea  prestărilor de servicii, consimţită  de  către deţinuţi, în cadrul unor raporturi economice, contractuale, care ţin de natura activităţilor  comerciale, sunt  specifice acestora, şi, funcţional, au un caracter independent.

Faţă de considerentele mai sus expuse,  recursul a fost respins.

Persecutat politic. Cumulul drepturilor băneşti cuvenite ca veteran de război

de

T.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii  Bihor, să se dispună anularea hotărârii nr.1996 din 20 august  2002, emise de către Comisia  pentru aplicarea Legii nr.189/2000, şi obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al OG nr.105/1999 pe întreaga perioadă în care a fost refugiat, respectiv 1 octombrie 1940 – 6 martie 1945.

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că: este pensionar şi veteran de război; a participat la război în perioada septembrie – octombrie 1944, după care a fost deconcentrat; la data de 14 martie 1945 a fost concentrat din nou până la 9 mai 1945; deşi a prezentat comisiei actele doveditoare, prin hotărârea atacată i s-a stabilit o perioadă de refugiu mai mică decât cea reală şi îndemnizaţia acordată este  inferioară  celei de care beneficiază foştii colegi, care au depus cererea imediat după publicarea legii.

Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa civilă nr.548/CA din 21 octombrie 2002, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ supus controlului jurisdicţional şi a obligat pe pârâtă să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr.105/1993,  aprobată prin Legea nr.189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada 11 octombrie 1940 – 6 martie 1945, sens în care  va emite o nouă decizie.

Impotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor susţinând că în mod greşit s-a admis acţiunea, reţinând eronat că pentru perioada în care reclamantul a participat pe front, poate beneficia de îndemnizaţia prevăzută de Legea nr.189/2000.

Critica nu este întemeiată.

Legislaţia română nu exclude dreptul persoanei aflate în una din situaţiile pe care le reglementează, de a cere şi obţine, în acelaşi timp, recunoaşterea  calităţii de veteran de război şi de persoană refugiată.

Potrivit art.12 alin.2 din Legea nr.44/1944, în cazurile în care  una şi aceeaşi persoană se încadrează în categoria de veteran de război, cât şi în aceea  de fost deţinut politic sau deportat, inclusiv prizonier de război în fosta URSS, luat după 23 august 1944 sau, deşi  declarat înainte de această dată, a fost reţinut după data armistiţului, beneficiază  cumulativ de drepturile băneşti pe perioadele corespunzătoare calităţii avute, cu condiţia ca perioadele să fie distincte.

In conformitate cu norma înscrisă în alineatul următor, persoana prevăzută la alineatul precedent nu poate  cumula celelalte drepturi, altele decât cele băneşti, dar va avea dreptul să opteze pentru cele mai avantajoase sau, după caz, să le obţină pe cele care nu sunt  prevăzute în prezenta lege, dar sunt recunoscute  prin lege pentru cealaltă categorie sau celelalte categorii în care se încadrează.

Prin hotărârea nr.1996 din 20 august 2002, Comisia constituită pentru aplicarea Legii nr.189/2000 a recunoscut reclamantului Trifa Ilie calitatea  de persoană care a fost strămutată în altă localitatea decât cea de domiciliu în perioadele 11 octombrie  1940 – 31 august 1944, 2 noiembrie 1944 – 31 ianuarie 1945, care totalizează 4 ani o lună şi 19 zile.

Nu s-a luat în calculul perioadelor de strămutare, lunile în care fiind  concentrat, reclamantul s-a aflat pe front, astfel cum rezultă din certificatul nr.67.117 din 28 aprilie 1998, eliberat de Ministerul Apărării Naţionale.

Interpretând  în mod corect prevederile legale mai sus enunţate, care interzic cumulul altor drepturi decât celor băneşti, prima instanţă a admis acţiunea şi a anulat parţial actul administrativ  cu consecinţa obligării pârâtei să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr.105/1999, pe întreaga perioadă de refugiu din motive etnice.

Ca atare, recursul a fost respins ca nefondat