decizie de impunere provizorie sediu secundar

Avocat Drept Fiscal – Inspecția fiscală în 2016: au intrat în vigoare noi reguli pentru controalele Fiscului la firme

de

De la 1 ianuarie, inspecția fiscală se desfășoară în mod diferit față de anul trecut. Mai precis, noul Cod de procedură fiscală prevede, printre altele, apariția unei noi metode de control, modificarea perioadei supuse inspecției fiscale, în timp ce inspectorii fiscali pot emite începând din acest an un nou tip de decizie: decizia de impunere provizorie. De asemenea, Fiscul a modificat Decizia de impunere și a introdus un nou formular, care va fi emis numai dacă se va constata o modificare a bazei de impozitare.

Inspecția fiscală se poate exercita asupra persoanelor și entităților, indiferent de forma de organizare, care au obligația să stabilească, să rețină sau să plătească obligațiile fiscale prevăzute de lege.

Noul Cod de procedură fiscală, care tocmai a intrat în vigoare, prevede extinderea aplicabilității inspecției fiscale. Cu alte cuvinte, măsura poate fi aplicată, din 2016, atâtcontribuabilului, la fel ca până acum, cât și plătitorului, adică acelei persoane care, în numele contribuabilului, are obligația de a plăti sau de a reține și de a plăti ori de a colecta și plăti, după caz, impozite, taxe și contribuții sociale. De asemenea, plătitor este considerat șisediul secundar obligat să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii și de venituri asimilate salariilor, fapt care nu a fost specificat până acum în Codul de procedură fiscală.

Ca și până acum, inspecția fiscală poate fi de două feluri: generală și parțială.

  • inspecţia fiscală generală – reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a tuturor obligaţiilor fiscale şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă ce revin unui contribuabil/plătitor, pentru o perioadă de timp determinată;
  • inspecţia fiscală parţială – reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a uneia sau mai multor obligaţii fiscale, precum şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă, ce revin unui contribuabil/plătitor pentru o perioadă de timp determinată.

Organul de inspecție fiscală poate decide să efectueze o inspecție generală sau parțială numai după realizarea unei analize de risc.

A apărut o nouă metodă de control

De la 1 ianuarie 2016, pentru efectuarea inspecției fiscale vor fi folosite trei metode de control, dintre care doar ultima este nouă, și anume:

  • verificarea prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor semnificative, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de plată a obligaţiilor fiscale;
  • controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilităţii şi a surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză, evaluare şi testare asistate de instrumente informatice specializate;
  • verificarea exhaustivă, care constă în activitatea de verificare a tuturor documentelor şi operaţiunilor, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de plată a obligaţiilor fiscale.

Ce perioadă poate fi supusă inspecției fiscale

Noul Cod de procedură fiscală prevede faptul că perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior. De asemenea, inspecția fiscală are loc în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.

Anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, legislația stipula că, în funcție de categoriile de contribuabili, puteau fi stabilite perioade diferite supuse inspecției fiscale. Mai exact, la contribuabilii mari, perioada supusă inspecției fiscale începea de la sfârșitul perioadei controlate anterior, iar la celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectua asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligația depunerii declarațiilor fiscale. În Noul Cod de procedură fiscală, în vigoare de la 1 ianuarie, nu se mai regăsesc aceste mențiuni.

De asemenea, noul Cod de procedură fiscală prevede că activitatea de inspecție fiscală se desfășoară în baza unor programe anuale, trimestriale și lunare, iar selectarea contribuabililor/plătitorilor care urmează să fie supuși inspecției fiscale este efectuată de către organul de inspecție fiscală competent, în funcție de nivelul riscului, stabilit la rândul său pe baza analizei de risc.

Mai multe documente folosite în cadrul inspecției fiscale au fost modificate

La finalul anului trecut, Fiscul a publicat două Ordine prin care a adus modificări formularelor folosite în activitatea de inspecție fiscală, respectiv raportului de inspecție fiscală întocmit la persoane juridice.

Astfel, Ordinul ANAF nr. 3711/2015 privind modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de inspecție fiscală a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 965 din 28 decembrie 2015 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Mai precis, Ordinul Fiscului cuprinde o serie de modificări aduse unui număr de nouă documente, în timp ce al zecelea reprezintă o noutate în domeniu. Cu alte cuvinte, au fost modificate formularele  „aviz de inspecție fiscală”, „ordin de serviciu nr.”, „notă explicativă”, „invitație”, „proces-verbal”, „proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri”, „proces-verbal de sigilare/desigilare”, „declarație”, „proces-verbal de prelevare probe” și a fost introdus formularul „Somație”.

Cel din urmă este documentul prin care un contribuabil poate fi somat, de la 1 ianuarie, să se prezinte la sediul organului de inspecție fiscală.

Acesta este întocmit de către echipa desemnată pentru efectuarea inspecţiei fiscale/ controlul inopinat/încrucişat/constatarea la faţa locului, în cazurile când contribuabilul/plătitorul nu a dat curs invitaţiei organului de inspecţie fiscală/control pentru efectuarea inspecţiei fiscale/ controlul inopinat/încrucişat/constatarea la faţa locului sau refuză să pună la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală documentele şi înscrisurile necesare efectuării/ continuării acţiunii de inspecţiei fiscale/ controlul inopinat/încrucişat/constatarea la faţa locului şi există indicii rezonabile conform cărora contribuabilul/plătitorul refuză nejustificat să prezinte documentele legale şi bunurile din patrimoniu necesare pentru stabilirea situaţiei fiscale de fapt, în scopul împiedicării verificărilor fiscale.

Ce s-a schimbat la Avizul de inspecție fiscală și la Procesul-verbal

Avizul de inspecție fiscală este, potrivit noului Cod de procedură fiscală, documentul prin care organele de inspecție fiscală înștiințează contribuabilul/plătitorul în legătură cu inspecția fiscală care urmează să se efectueze la acesta.

Până acum, avizul de inspecție fiscală se comunica în momentul începerii inspecției fiscale în trei situații, și anume:

  • în cazul efectuării unei inspecţii fiscale la un contribuabil aflat în procedura de insolvenţă;
  • în cazul în care, ca urmare a unui control inopinat sau încrucişat, se impune începerea imediată a inspecţiei fiscale;
  • pentru extinderea inspecţiei fiscale la perioade, impozite, taxe şi contribuţii, altele decât cele cuprinse în avizul de inspecţie fiscală.

În schimb, de la 1 ianuarie 2016, acest aviz poate fi întocmit pentru toate tipurile de acțiuni de control, fără excepții. Mai precis, avizul de inspecție fiscală va fi emis în cinci situații, după cum urmează:

  • în cazul unei inspecţii fiscale generale sau parţiale, în cazul inspecţiei fiscale la un contribuabil/plătitor aflat în procedura de insolvenţă;
  • în cazul în care, ca urmare a unui control inopinat, se impune începerea imediată a inspecţiei fiscale;
  • pentru extinderea inspecţiei fiscale la perioade sau creanţe fiscale, altele decât cele cuprinse în avizul de inspecţie fiscală iniţial;
  • în cazul refacerii inspecţiei fiscale ca urmare a unei decizii de soluţionare a contestaţiei;
  • în cazul unor cereri ale contribuabilului/plătitorului pentru a căror soluţionare, ca urmare a analizei de risc, este necesară efectuarea inspecţiei fiscale.

Procesul-verbal este, potrivit noului Cod de procedură fiscală, actul de control care se întocmește de către organele de inspecție fiscală în cazul efectuării unei constatări la fața locului, precum și în cazul controlului inopinat/încrucișat, sau pentru consemnarea unor fapte, în timpul inspecției fiscale, care pot întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni. De asemenea, acesta poate fi încheiat inclusiv pe durata efectuării unei inspecții fiscale, precum și în alte situații prevăzute de lege, și nu are ca rezultat întocmirea unui act administrativ fiscal.

Procesul-verbal se întocmește, de la 1 ianuarie, și în cazul în care contribuabilul/plătitorul nu ține sau nu prezintă organului de inspecție fiscală registrul unic de control, pentru consemnarea datei de începere a inspecției fiscale.

Fiscul a modificat modelul Raportului de inspecție fiscală

Tot de la 1 ianuarie au intrat în vigoare și prevederile cuprinse în Ordinul ANAF nr. 3710/2015 privind modelul și conținutul Raportului de inspecție fiscală întocmit la persoane juridice, care a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 967 din 28 decembrie 2015.

Potrivit Ordinului ANAF nr. 3710/2015, rezultatul inspecției fiscale se consemnează, în scris, într-un raport de inspecție fiscală, în care sunt prezentate constatările organului de inspecție fiscală din punctul de vedere faptic și legal, precum și consecințele fiscale ale acestora, indiferent dacă se modifică sau nu baza de impozitare și/sau se stabilesc sau nu diferențe de obligații fiscale principale în cadrul unei inspecții fiscale generale sau parțiale la persoane juridice.

Noul Cod de procedură fiscală a adus o serie de modificări în ceea ce privește acest raport. Mai precis, există patru astfel de schimbări care au intrat în vigoare în prima zi a anului, după cum urmează:

  • Noul Cod de procedură fiscală prevede că inspecția fiscală are ca obiect stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale. În consecință, pentru fiecare obligație fiscală la care organele de inspecție fiscală constată diferențe suplimentare, se anexează o situație referitoare la termenele scadente, pentru a calcula și comunica, ulterior, obligațiile fiscale accesorii datorate.
  • În timpul unei inspecții fiscale, pot fi emise decizii de impunere provizorii pentru obligațiile fiscale principale suplimentare aferente unei perioade și unui tip de obligație verificată. În acest caz, nu va fi întocmit un alt raport de inspecție fiscală.
  • Aplicarea sau neaplicarea penalității de nedeclarare se stabilește de organele de inspecție fiscală pentru fiecare obligație fiscală care a făcut obiectul inspecției.
  • În plus față de aceste prevederi, în raportul de inspecție fiscală a fost introdus un capitol nou, referitor la Dosarul prețurilor de transfer, care se completează în cazul în care societatea verificată are relații de afiliere (directe sau indirecte) cu alte persoane fizice și/sau juridice și derulează tranzacții cu persoanele afiliate.

Avizul de inspecție, obligatoriu și în 2016

De la 1 ianuarie, la fel ca și până acum, la începutul inspecției fiscale, contribuabilului trebuie să i se comunice avizul de inspecție. De asemenea, avizul trebuie să fie comunicat și în cazul refacerii inspecției fiscale ca urmare a unei decizii de soluționare a contestației, dar și în cazul unor cereri ale contribuabilului sau a plătitorului pentru a căror soluționare, ca urmare a analizei de risc, este necesară efectuarea unei inspecții fiscale.

De asemenea, avizul de inspecție poate fi comunicat și în aceste situații, potrivit Noului Cod de procedură fiscală:

  • În cazul efectuării unei inspecții fiscale la un contribuabil/plătitor aflat în procedura de insolvență;
  • În cazul în care, ca urmare a unui control inopinat, se impune începerea imediată a inspecției fiscale;
  • Pentru extinderea inspecției fiscale la perioade, impozite, taxe și contribuții, altele decât cele cuprinse în avizul de inspecție fiscală inițial.

Noul Cod de procedură fiscală prevede că avizul se comunică înainte de începerea inspecției fiscale cu 30 de zile pentru marii contribuabili și cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili/plătitori.

După primirea avizului de inspecție fiscală, contribuabilul sau plătitorul poate solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale. Amânarea poate avea loc o singură dată și numai pentru motive justificate, se arată în Noul Cod de procedură fiscală.

Avizul de inspecție fiscală cuprinde în mod obligatoriu temeiul juridic al inspecției fiscale, data de începere a inspecției fiscale, obligațiile fiscale, alte obligații prevăzute de legislația fiscală și contabilă, precum și perioadele ce urmează să fie supuse inspecției fiscale, precum și posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale.

Contribuabilii au mai mult timp să-și redacteze punctul de vedere referitor la constatările inspecției

De la 1 ianuarie 2016, perioada de timp în care contribuabilii își pot prezenta punctul de vedere cu privire la constatările inspecției fiscale a fost mărită. Astfel, în loc de trei zile lucrătoare de la data încheierii fiscale, perioadă care a fost valabilă până anul acesta pentru toți contribuabilii, aceștia vor putea să își prezinte, începând din acest an, în scris, punctul de vedere în termen de cel mult 5 zile lucrătoare. În cazul marilor contribuabili, perioada va fi de cel mult 7 zile lucrătoare.

Noile prevederi stabilesc că termenul poate fi prelungit pentru „motive justificate cu acordul conducătorului organului de inspecție fiscală”. Acest termen nu putea fi prelungit potrivit vechiului Cod de procedură fiscală.

Proiectul de raport de inspecție fiscală, în format electronic sau pe hârtie

Reglementările Noului Cod de procedură fiscală prevăd că inspectorii trebuie să transmită contribuabilului, la finalul inspecției fiscale, un proiect de raport de inspecție fiscală. Acesta va putea fi comunicat în format electronic sau pe suport hârtie. De asemenea, în acel moment, contribuabilul află data, ora și locul la care va avea loc discuția finală cu inspectorii.

Începând din acest an, contribuabilul/plătitorul are posibilitatea să renunțe la discuția finală, notificând acest fapt organului de inspecție fiscală.

Vechiul Cod de procedură fiscală nu menționa în ce format trebuia să fie transmis proiectul de raport, iar referirile la comunicarea coordonatelor pentru discuția finală nu erau precise. Cu alte cuvinte, până acum, era menționat doar faptul că data, ora și locul prezentării concluziilor vor fi comunicate în timp util.

De la 1 ianuarie, pe baza raportului de inspecție fiscală pot fi emise următoarele documente fiscale:

  • Decizia de impunere, pentru diferențe în plus sau în minus de obligații fiscale principale aferente diferențelor de baze de impozitare;
  • Decizia de nemodificare a bazelor de impozitare, dacă nu se constată diferențe ale bazelor de impozitare și respectiv de obligații fiscale principale;
  • Decizia de modificare a bazelor de impozitare dacă se constată diferențe ale bazelor de impozitare, dar fără stabilirea de diferențe de obligații fiscale principale.

Vechea legislație prevedea că raportul de inspecție fiscală stătea la baza emiterii deciziei de impunere, pentru diferențele de obligații fiscale aferente perioadelor verificate și deciziei de nemodificare a bazei de impunere, dacă nu se constatau diferențe de obligații fiscale.

În ceea ce privește termenul de comunicare a deciziilor menționate mai sus, acesta a fost redus, din 2016, la 25 de zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale, cu cinci zile mai puțin față de termenul prevăzut de vechiul Cod de procedură fiscală.

Inspectorii vor emite decizii de impunere provizorii

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, la 1 ianuarie, pe întreaga durată a desfășurării inspecției fiscale, organele de inspecție vor putea emite decizii de impunere provizorii. Acestea vor fi emise pentru obligațiile fiscale suplimentare principale aferente unei perioade și unui tip de obligație verificată.

În acest sens, Fiscul a introdus un nou formular, numit „Decizia de impunere provizorie privind obligațiile fiscale principale”. Documentul se regăsește în Ordinul ANAF nr. 3708/2015, care a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 968 din 28 decembrie 2015 și care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie.

Deciziile de impunere provizorii vor fi emise la cererea contribuabilului/plătitorului, în scopul plății obligațiilor fiscale suplimentare aferente unei perioade, pentru unul sau mai multe tipuri de obligații fiscale verificate, stabilite de organele de inspecție, anterior întocmirii raportului de inspecție fiscală și emiterii în baza constatărilor înscrise în acesta a actului administrativ fiscal.

Această decizie de impunere provizorie privind obligațiile fiscale principale se completează la cererea scrisă a contribuabilului/plătitorului, după ce acesta a fost informat cu privire la valoarea obligației fiscale suplimentare datorate, ca urmare a verificării unui tip de obligație fiscală pe o perioadă fiscală, se arată în Ordinul ANAF nr. 3708/2015.

Formularul „Decizia de impunere provizorie privind obligațiile fiscale principale” se întocmește în trei exemplare de organul fiscal de inspecție fiscală, dintre care un exemplare rămâne la contribuabil, un exemplar la organul fiscal care a efectuat inspecția fiscală, iar un exemplar la organul fiscal de administrare competent. Se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Fiscul a modificat și Decizia de impunere

Ordinul ANAF nr. 3709/2015 prin care a fost aprobat modelul și conținutul formularului „Decizie de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecțiie fiscale la persoane juridice” a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 968 din 28 decembrie 2015 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod de procedură fiscală, conținutul „Deciziei de impunere” a fost modificat și cuprinde, mai nou, printre elementele obligatorii, și mențiuni privind audierea contribuabilului/plătitorului şi respectiv, informarea acestuia despre aspectele constatate şi consecinţele fiscale. Aici sunt înscrise mențiunile care se regăsesc la capitolul „Discuția finală” din raportul de inspecție fiscală.

Important! Obiectul inspecției fiscale îl reprezintă, potrivit Noului Cod de procedură fiscală, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale. De aceea, decizia de impunere provizorie cuprinde numai constatări privind diferențele de obligații fiscale principale.

Începând din acest an, obligațiile fiscale principale stabilite prin decizii de impunere provizorii vor fi incluse și regularizate în „Decizia de impunere privind diferențele de obligații fiscale principale stabilite de inspecția fiscală pentru persoane juridice”.

Potrivit instrucțiunilor de completare descrise de Fisc, acest act administrativ poate fi emis pentru stabilirea obligațiilor fiscale suplimentare principale, precum și pentru comunicarea modului de soluționare cu inspecție fiscală anticipată a decontului de taxă pe valoarea adăugată cu sume negative cu opțiune de rambursare, în situația în care vor fi stabilite diferențe față de suma solicitată la rambursare.

Atenție! Formularul „Decizia de impunere privind diferenţele de obligaţii fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite de inspecţia fiscală la persoane juridice” va fi completat la încheierea unei inspecții fiscale generale sau parțiale, atunci când vor fi constatate obligații fiscale suplimentare principale, înscrise în „Raportul de inspecţie fiscală”, întocmit la încheierea acesteia, se arată în instrucțiunile de completare a Deciziei de impunere incluse în Ordinul ANAF nr. 3709/2015.

Formularul „Decizie de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice” se întocmește în 3 exemplare de organul de inspecție fiscală, dintre care un exemplar la contribuabil, un exemplar la organul fiscal care a efectuat inspecția fiscală, iar un exemplar la organul fiscal de administrare competent.

Fiscul va emite o nouă decizie dacă se va constata o modificare a bazei de impozitare

Ordinul ANAF nr. 3706/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizie privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale” a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 968 din 28 decembrie 2015 și a intrat deja în vigoare.

Începând din acest an, în urma unei inspecții fiscale vor fi emise, după caz, ca și până acum, decizii privind nemodificarea bazei de impozitare, iar, ca o noutate, vor fi emise și decizii ce privesc modificarea acestor date.

Astfel, prin intermediul Ordinului ANAF nr. 3706/2015, Fiscul a creat formularul „Decizie privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale”, care poate fi emis în cazul în care, în urma unei inspecții fiscale, se constată diferențe ale bazelor de impozitare, dar fără stabilirea de diferențe de obligații fiscale principale.

În aceeași zi, tot pe 28 decembrie 2015, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 968 șiOrdinul ANAF nr. 3707/2015 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizie privind nemodificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale”. Acest formular este emis, ca și până acum, în cazul în care nu se constată diferențe ale bazelor de impozitare și respectiv de obligații fiscale principale.

Varianta din 2016 a Deciziei de nemodificare a bazei de impozitare cuprinde o mențiune referitoare la audierea contribuabilului și informarea acestuia cu privire la aspectele constatate de inspecția fiscală și consecințele fiscale. Aceste mențiuni se regăsesc la capitolul Discuția finală din raportul de inspecție fiscală, se arată în instrucțiunile de completare cuprinse în Ordinul ANAF nr. 3707/2015.

Printre noutăți se află și creșterea perioadei de timp în care un contribuabil poate contesta deciziile primite. Astfel, împotriva acestui act fiscal poate fi formulată o contestație în termen de 45 de zile de la comunicare, în loc de 30 de zile de la comunicare, ca până acum.

5 documente folosite de inspectorii antifraudă, actualizate de Fisc

Tot la finalul lui 2015, prin intermediul Ordinului ANAF nr. 3838/2015, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, Fiscul a aprobat noi modele pentru formularele folosite în activitatea de control a Direcției generale antifraudă fiscală, și anume:

  • Proces-verbal;
  • Proces-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri;
  • Proces-verbal de sigilare/desigilare;
  • Invitație;
  • Nota explicativă.

Procesul-verbal este actul de control bilateral care este întocmit de către inspectorii antifraudă cu ocazia controlului operativ și inopinat, pentru constatarea unor situații faptice și documentare existente la un moment dat, pentru stabilirea stării de fapt fiscale, precum și pentru constatarea unor împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal și vamal.

Procesul-verbal de ridicare/restituire de înscrisuri este completat de către inspectorii antifraudă cu ocazia ridicării/restituirii de înscrisuri, indiferent de mediul în care sunt stocate, în condiţiile legii.

Procesul-verbal de sigilare/desigilare este documentul întocmit de către inspectorii antifraudă, în următoarele patru situaţii:

  • când există indicii conform cărora în locurile de producţie, depozitare, comercializare sau pe timpul transportului se găsesc bunuri sau produse a căror provenienţă nu este legală sau a căror fabricaţie este interzisă de lege sau se produc fără autorizaţie, iar acţiunea de control nu poate fi finalizată, urmând a fi continuată ulterior;
  • când există posibilitatea ca documentele, înscrisurile, bunurile necesare efectuării controlului să fie sustrase, distruse ori nu se poate face un inventar al acestora în vederea ridicării/reţinerii acestora;
  • în activităţile de monitorizare a transporturilor de bunuri;
  • în alte cazuri în care se impune sigilarea, în condiţiile legii.

Invitaţia este documentul prin care un contribuabil este invitat şi îi sunt solicitate lămuriri/înscrisuri de către inspectorii antifraudă, la sediul acestora, în situaţiile în care se impune efectuarea/continuarea controlului ori controlul nu a putut fi efectuat la sediul social, domiciliul fiscal sau un sediu secundar al contribuabilului şi nici într-un loc stabilit de comun acord cu contribuabilul.

Nota explicativă este documentul prin care inspectorii antifraudă solicită explicaţii în scris reprezentantului contribuabilului, oricărui angajat al acestuia sau oricărei persoane implicate în săvârşirea faptelor constatate, care să contribuie la stabilirea unor elemente relevante din activitatea contribuabilului, ce pot influenţa constatările sau pentru clarificarea unor cauze şi/sau împrejurări.

O nouă variantă a formularului „Dispoziție privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală”

Tot de la 1 ianuarie a intrat în vigoare și modelul valabil în 2016 al formularului „Dispoziție privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală”, inclus în Ordinul ANAF nr. 3833/2015, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 983 din 30 decembrie 2015.

Acest document reprezintă actul administrativ emis de organele de organele de inspecție fiscală, în aplicarea prevederilor legale, privind obligativitatea contribuabililor de a îndeplini măsurile stabilite și se aplică pentru consemnarea măsurilor dispuse de organele de inspecție fiscală în cadrul acțiunile de inspecție fiscală/control începute după data de 1 ianuarie.

În cadrul acestui formular nu apar măsuri referitoare la sumele pe care contribuabilii/plătitorii le datorează bugetului consolidat al statului.  Formularul poate fi întocmit atât în timpul, cât și după finalizarea unei inspecții fiscale generale sau parțiale, a unui control inopinat sau a unei constatări la fața locului, în cazul în care organele de inspecție fiscală stabilesc măsuri în sarcina contribuabilului/plătitorului.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 3833/2015 arată că, pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse, conducătorul organului de inspecție fiscală competent poate să decidă suspendarea inspecției fiscale, numai în cazul în care apariția acestei situații împiedică finalizarea inspecției fiscale.

Prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt aduse modificări care au fost preluate în conţinutul „Dispoziţiei privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală”, după cum urmează:

  • potrivit art. 46 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, „Dispoziţia privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală” cuprinde menţiuni privind audierea contribuabilului/plătitorului;
  • au fost aduse clarificări privind data comunicării, potrivit art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
  • s-a actualizat baza legală din cadrul Dispoziţiei privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală.