Decizie soc Împrumutații nu pot obține înghețarea cursului la momentul încheierii contractului în baza impreviziunii

Decizie soc : Împrumutații nu pot obține înghețarea cursului la momentul încheierii contractului, în baza impreviziunii

Decizie soc  Împrumutații nu pot obține înghețarea cursului la momentul încheierii contractului în baza impreviziunii

Decizie soc Împrumutații nu pot obține înghețarea cursului la momentul încheierii contractului în baza impreviziunii , decizie data de ICCJ 2019. Vezi #livecoltuc

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

[/column]

Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti. In cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare, care cel mai adesea consta intr-o inflatie deschisa sau galopanta.

Impreviziunea

Impreviziunea este indisolubil legată de principiul forței obligatorii a actului juridic, cunoscut și sub denumirea de pacta sunt servanda. Reglementat cu caracter general în cuprinsul art. 1270 alin. (1), potrivit căruia „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”.

Acest principiu al forței obligatorii a contractelor este unul de ordine publică, încălcarea lui trebuind să atragă nulitatea absolută a actelor juridice.Indiferent dacă este vorba despre acte de drept substanțial sau de drept procesual[1].

Acest principiu, însă „nu are un caracter absolut. Atunci când executarea unei obligații contractuale devine impracticabilă.Spre exemplu în mod considerabil mai oneroasă decât cea contractată inițial – deși fizic posibilă – urmare a unui eveniment neașteptat.Aceasta va duce la adaptarea contractului la noile circumstanțe sau la desființarea contractului”[2].

Astfel, impreviziunea este reglementată de legiuitor ca excepție de la principiul pacta sunt servanda. Legiuitorul stabilind în cuprinsul art. 1271 alin. (2) C. civ. că „dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună:

a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;

b) încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește”.

a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului;

b) schimbarea împrejurărilor, precum și întinderea acesteia nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;

c) debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-ar fi asumat acest risc;

d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului[3].