declaratie fisc

Începând cu 2011, nu numai politicienii vor fi obligati sa depuna, o data pe an, declaratie de avere.

Fiscul se pregateste sa le impuna românilor bogati a caror avere creste cu cel putin 50 de mii de euro într-un an sa depuna o declaratie de patrimoniu, a declarat pentru gândul directorul Directiei de Control din ANAF, Marian Morcoasa.

Daca dividendele declarate de firma bogatului nu se “potriveste” cu declaratia de patrimoniu, atunci averea nedeclarata va fi impozitata cu 16%. “Tot prin aceste modificari legislative este prevazuta com-petenta organelor fiscale de a exercita inspectia fiscala pentru o anumita pe-rioada, asupra persoanelor fizice la care se constata o crestere de patrimoniu, nejustificata prin veniturile declarate la organele fiscale competente”, a declarat Marian Morcoasa.

CE PREVEDE LEGEA

• Prin noile propuneri legislative care au în vedere începerea si completarea procesului de a include conformarea veniturilor mari ca parte a strategiei de impozitare a ANAF, sunt definite veniturile din alte surse care includ si cresterea de patrimoniu a oricarei persoane fizice identificata de organele fiscale, crestere de patrimoniu care nu are la baza venituri impozitate (declarate) si venituri neimpozabile, potrivit legii.

• Totodata este definita cresterea de patrimoniu prin care se întelege diferenta dintre valoarea bunurilor mobile si imobile, precum si a drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, detinute la sfârsitul anului fata de cele existente la începutul anului, stabilindu-se modul de impozitare a acesteia. De asemenea, cota de impozitare aplicata cresterii de patrimoniu va fi de 16%.

• Tot prin aceste modificari legislative e prevazuta competenta organelor fiscale de a exercita inspectia fiscala asupra persoanelor fizice la care se constata o crestere de patri-moniu pe o anumita perioada, nejustificata prin veniturile declarate la organele fiscale competente.

Se propune introducerea obligatiei persoanelor fizice de a depune Declaratia de patrimoniu în situatia în care se înregistreaza o crestere semnificativa de patrimoniu pe parcursul unui an.
Sursa: Gandul

Contribuabilii pot beneficia de masuri reparatorii atunci când sesimt lezati în drepturile lor.Aveti mare grija cum formulati contestatia si unde o depuneti.În ultimul timp, judecatorii au început sa dea dreptate contribuabililor, însa autoritatile fiscale nu mai au bani sa plateasca prejudiciile.De multe ori se întâmpla ca autoritatile fiscale sa greseasca fata de contribuabil, însa consultantii fiscali atrag atentia ca acestia trebuie sa se informeze si sa afle care sunt drepturile lor într-o astfel de situatie.

Contribuabilii trebuie sa stie care sunt posibilitatile pe care le au la dispozitie pentru a beneficia de masuri reparatorii, atunci când se simt lezati în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin lipsa unui astfel de act, atunci când acestia fac o solicitare în sensul obtinerii unui act administrativ.
Pentru explicitarea acestei situatii, va vom prezenta care sunt caile fiscale de atac pe care ni le-au mentionat consultantii fiscali. ”Din punct de vedere fiscal, împotriva unui titlu de creanta emis de autoritati si împotriva altor acte administrative se poate formula o contestatie, aceasta reprezentând calea administrativa de atac. Atunci când autoritatile emit un act administrativ acesta trebuie sa mentioneze în actul respectiv posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia”, a declarat pentru Curierul National, Gabriel Sârbu, senior consultant în cadrul departamentului Servicii de consultanta fiscala al companiei Mazars.

Obiectul contestatiei

Este foarte important de stiut ce se poate contesta. Potrivit consultantului fiscal, se pot contesta acte administrative cum ar fi:
– decizii de impunere (prin decizii de impunere pot fi stabilite baze impozabile si taxele, impozitele, contributiile aferente, precum si alte sume datorate)
– masuri asiguratorii (sechestru)
– executari silite
– titluri executorii

În urma realizarii contestatiei, aceasta se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru.
”Obiectul contestatiei nu poate fi altul decât suma sau masura dispusa în actele adiministrative care se contesta. Exceptia intervine atunci când contestatia are la baza refuzul nejustificat din partea autoritatile de a emite un anumit act administrativ solicitat de contribuabil (de exemplu, decizie de rambursare a unei creante, decizie de compensare între o creanta a contribuabilului si o datorie catre aceeasi autoritate)”, ne-a mai spus Sârbu.

Cui trebuie sa va adresati?

Pentru a nu exista nicio neclaritate într-o astfel de situatie, este bine sa stiti cui se atribuie competentele privind solutionarea contestatiilor. În acest sens, institutiile abilitate sunt urmatoarele:
– Structura specializata de solutionare a contestatiilor din cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesorii ale acestora, precum si masura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de pâna la 3 milioane lei;
– Structura specializata de solutionare a contestatiilor din cadrul Directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, competenta pentru administrarea contribuabililor nerezidenti care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, pentru contestatiile formulate de acestia, ce au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesorii ale acestora, precum si masura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de pâna la 3 milioane lei;
– Directia generala de solutionare a contestatiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile acestora, precum si masura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de 3 milioane lei sau mai mare, pentru contestatiile formulate de marii contribuabili, precum si cele formulate împotriva actelor enumerate în prezentul articol, emise de organele centrale cu atributii de inspectie fiscala, indiferent de cuantum.
– Organele fiscale competente pentru contestatiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale.
– Organul ierarhic superior organului fiscal competent sa emita un anumit act în cazul contestatiile formulate de cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal.
– Instanta judecatoreasca pentru contestatiile depuse împotriva executarii silite.