Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a revocat un ordin intern prin care clienţii băncilor erau împărţiţi în două categorii: cei care au denunţat actele adiţionale de aliniere la OUG 50/2010 şi cei care nu au făcut-o. Preşedintele ANPC spune că de deciziile pozitive ale instanţelor din procesele împotriva băncilor vor beneficia toţi consumatorii. Astfel, aceştia ar putea plăti rate mai mici la bănci, după eliminarea diferitelor clauze privind dobânzile şi comisioanele
Ordinul intern cu numărul 358 din 23.10.2013 prevedea ca reclamaţiile pe această temă să fie redirecționate la ANPC dacă sediul social al profesionistului (operatorului economic) se află în Municipiul București sau în llfov sau ca acestea să fie analizate de către Consiliile Județene pentru Protecția consumatorilor cu consultarea prealabilă a ANPC, dacă sediul social al profesionistului (operatorului economic) e pe raza teritorială a regiunii/județului.
În cazul în care erau reclamate clauze abuzive din contractele de credit, acestea erau trimise la ANPC pentru analiză şi un eventual proces în instanţă doar dacă erau formulate de petenţi care au denunţat actele adiţionale de aliniere la OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori. Doar o foarte mică parte dintre consumatori au denunţat actele adiţionale de aliniere, aşa cum dădea dreptul legea 288/2010 de modificare a OUG 50, astfel că eventualele plângeri a milioane de consumatori nu puteau fi luate în seamă la nivel central de către ANPC.
Acest ordin a fost emis în contextul în care legea 193/2000 a fost modificată de la 1 octombrie 2013. Noile articole, 12 și 13, prevăd că o acțiuni în instanță a ANPC sau a unei asociații de consumatori cu 3000 de membri împotriva unui profesionist care folosește clauze abuzive în contractele sale are efect asupra tuturor consumatorilor care sunt afectați de respectivele clauze, inclusiv în cazul contractelor în derulare. Altfel spus, clauzele respective sunt eliminate pentru toţi consumatorii, indiferent dacă aceştia depun relcamaţii sau nu, un mecanism cerut de Directiva europeană 93/13.
În realitate, clauzele privind comisioanele şi dobânzile au fost modificate, dar costurile impuse consumatorilor au început să fie calculate după o formulă păguboasă pentru aceştia.
Spre exemplu, băncile care foloseau formule netransparente/interne pentru calculul dobânzilor au trecut la aplicarea unor referinţe de piaţă precum Euribor/Libor/Robor, dar au calculat marje noi de dobândă, artificiale. Băncile au luat în calcul valorile referinţelor din piaţă din toamna lui 2010 pentru a calcula aceste marje şi nu pe cele de la momentul acordării creditelor, când aveau valori mult mai mari, astfel că marjele fixe rezultate au fost mult mai mari, în unele cazuri de 8-10 puncte procentuale al creditele ipotecare în valută! Modul în care ANPC a implementat Directiva 2008/48 prin OUG 50 a lăsat de dorit şi a creat multă confuzie. Băncile au profitat de neclaritatea textului de lege şi au putut să redenumească comisioanele interzise, precum cel de risc, şi să modifice marjele de dobândă fixe, mai ales după ce o scrisoare semnată de fostul preşedinte Constantin Cerbulescu arăta că au voie să facă acest lucru, deşi nu era clar ce valoare legală are acea epistolă.
ANPC: nu vor exista discriminări ale consumatorilor în procesele cu băncile
Din 2013, ANPC a pornit mai multe procese cu băncile pe clauze abuzive. După procedurile prealabile care se fac, potrivit noului Cod de procedură civilă, aceste litigii au fost plimbate între secţiile de contencios şi cele de civil de la Tribunalul Bucureşti şi au ajuns la Curtea de Apel care tranşat conflictele de competenţă ivite. Acum, dosarele încep să se reîntoarcă la Tribunal, unde primesc termene de judecată.