Deschiderea procedurii insolvenţei la cererea debitorului.Care sunt actele necesare

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cererea debitorului trebuie să fie însoţită de următoarele acte:

a) Bilanţul certificat de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii.

Debitorul este obligat de legiuitor să depună evidenţele contabile mai sus amintite pentru a se putea determina starea patrimoniului debitorului, pentru a se stabili cu exactitate activul şi pasivul debitorului şi pentru a se putea concluziona dacă, într-adevăr, debitorul se confruntă cu o insuficienţă a fondurilor băneşti disponibile.

b) O listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate.

Legiuitorul are în vedere toate bunurile din patrimoniul debitorului (bunuri mobile, imobile, inclusiv sumele de bani aflate în conturi bancare) care sunt susceptibile de executare silită. Pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate (carte funciară, arhiva electronică etc), dar şi sarcinile care grevează acele bunuri, iar în cazul conturilor bancare, băncile unde se află aceste conturi.

c) O listă a numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă.

În ceea ce îi priveşte pe creditori, se vor indica numele, prenumele şi adresele acestora. Reţinem că în lista respectivă vor fi inseraţi toţi creditorii indiferent de felul creanţelor lor (creanţe certe sau sub condiţie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, contestate sau necontestate).

Informaţiile referitoare la creditori şi la creanţele acestora  sunt absolut necesare pentru a avea o imagine cât mai completă asupra situaţiei debitorului la data cererii.

d) O listă cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive.

Lista amintită la art. 28 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 poate fi folositoare administratorului judiciar sau lichidatorului pentru ca aceştia să promoveze cereri de anulare a constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi după regulile consacrate de art. 80 din Legea nr. 85/2006.

e) O listă a activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie.

Potrivit art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006, activităţile curente reprezintă acele fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie, în cursul normal al comerţului său, cum ar fi:
a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;
c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente.

f) Contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii.

Contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii exprimă sintetic rezultatele activitatii debitorului din exerciţiul financiar anterior, ajutând la evaluarea în timp a situaţiei financiare a debitorului.

g) O listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită.

O astfel de listă este necesară pentru identificarea persoanelor menţionate, ştiut fiind faptul că aceste persoane au, potrivit legii, o răspundere nelimitată şi solidară pentru obligaţiile sociale. Reţinem însă şi aspectul potrivit căruia aceste persoane vor fi responsabile doar în subsidiar în condiţiile prevăzute de art. 126 din Legea nr. 85/2006.

h) O declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate.

Această declaraţie a debitorului a fost apreciată ca fiind una dintre cele mai importante anexe ale cererii debitorului, întrucât de depunerea acesteia depinde aplicarea uneia dintre procedurile reglementate de lege. Astfel, printr-o astfel de declaraţie debitorul va trebui să arate care este opţiunea sa: să intre în procedura simplificată sau să reorganizeze activitatea sa conform unui plan; în lipsa unei astfel de declaraţii ca anexă la cererea debitorului sau în cazul nedepunerii ei ulterior, în termenul stabilit de lege, se prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate.

i) O descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii.

Legiuitorul impune debitorului care optează pentru reorganizarea activităţii sale să descrie succint modalităţile avute în vedere pentru realizarea unei astfel de reorganizări; o astfel de descriere are menirea de a forma convingerea judecatorului sindic şi a celorlalţi participanţi la această procedură că există şanse reale pentru redresarea financiară a debitorului. Astfel, debitorul are posibiliatea să se restructureze operaţional şi/sau financiar, are posibilitatea de lichidare a unor bunuri din averea sa etc.

j) O declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de cinci ani anterior formulării cererii introductive.

O astfel de declaraţie este absolut necesară întrucât legiuitorul – prin art. 30 din Legea nr. 85/2006 – arată că nu pot formula o cerere de reorganizare judiciară debitorii, persoane juridice, care în ultimii cinci ani, precedenţi hotărârii de deschidere a procedurii, au mai fost supuşi unei astfel de proceduri.

k) O declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar sau certificată de avocat, din care să rezulte că nu este incapabilă ori că nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

Declaraţia mentionata la art. 28 alin. 1 lit. k din Legea nr. 85/2006 se referă la debitorii persoane fizice.

Declaraţia respectivă este necesară întrucât art. 94 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 arată că nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de cinci ani anteriori formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi şi nici debitorul care, potrivit legii, este incapabil ori care a fost condamnat pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002, republicată.

l) Un certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

Depunerea actelor menţionate la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este obligatorie întrucât ele sunt absolut necesare pentru aprecierea de către judecătorul sindic a cererii debitorului de a fi supus procedurii insolvenţei.