Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.

VEZI VIDEO AICI

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil
Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil,  institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.

Ideea de impreviziune

Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.

Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.

atentieAtentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.

Soarta contractului afectat de impreviziune

Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:

(a)       sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau

(b)       sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.

In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.

atentieAtentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.

Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.

Circumstantele in care functioneaza impreviziunea

Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:

(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;

(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului

(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor

sfat practicSfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.

(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Tribunalul Bucuresti a admis, miercuri, cererea de intrare in insolventa a Hidroelectrica anunta Casa de avocatura Coltuc

Ce efecte va avea intrarea in insolventa a uneia dintre cele mai mari companii de stat.”Efectele sunt multiple, pe unele dintre ele nici nu le pot prevedea acum. Fara indoiala ca Hidroelectrica este in stare de insolventa pentru ca

are sute de milioane de lei datorii pe care nu le paote plati in termenul de 90 de zile. Dar, in stare de insolvabilitate cu siguranta se afla multesocietati de stat, carora insa nu le cere nimeni insolventa”,  afirma Arin Octav Stanescu, avocat si practician in insolventa.

Unul dintre efectele intrarii in insolventa va fi ca Hidroelectrica va avea probleme enorme sa mai gaseasca finantare pe piata, sublinieaza Stanescu.

„Bancile devin reticiente odata cu demararea acestei proceduri, pot sa spun chiar ca nu mai dau credite”, spune practicianul in insolventa. In functie de pozitia pe care bancile o vor avea fata de intrarea in insolventa a companiei de stat si in functie de prevederile contractuale incheiate de acestea cu Hidroelectrica, acestea ar putea taia si accesul societatii la sumele netrase din liniile de credit aprobate anterior.

„Potrivit legii insolventei, orice clauza contractuala sau de alta natura care ar duce la rezilierea contractelor sau stoparea executarii acestora pentru motivul intrarii in insolventa sunt nule  – deci pentru acest simplu motiv al intrarii in insolventa aceste linii de credit nu ar putea fi blocate. Ele ar putea fi blocate pentru alte motive de nerespectare a conditiilor creditarii”, afirma Vasile Godinca-Herlea, managing partner la Casa de Insolventa Transilvania.

O alta influenta asupra datoriilor catre banci poate curge dintr-una din prevederile noului Cod Civil, care stipuleaza ca in momentul intrarii in insolventa toate creantele devin scadente precizeaza av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc

Criza financiara are efecte benefice asupra pietei imobiliare

Un lucru bun este ca momentele grele prin care trece piata imobiliara au adus primul instrument statistic prin care se vor obtine date despre tranzactiile imobiliare. De la 1 ianuarie a intrat in vigoare protocolul incheiat

 intre Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), BNR si Institutul National de Statistica (INS), prin care se vor raporta la INS date privind tranzactiile imobiliare. Conform presedintelui UNNPR, Dumitru Viorel Manescu, s-a incheiat etapa de testare si in acest moment programul prin care se va realiza poate fi instalat in birourile notariale pentru a se transmite datele la INS.

Lipsa datelor reale despre tranzactiile imobiliare a fost considerat unul dintre motivele care au cauzat cresterea aberanta a preturilor, deoarece clientii nu aveau o baza reala la care sa raporteze pretentiile proprietarilor, asa cum este de exemplu in Bulgaria.

Evolutia preturilor apartamentelor si terenurilor reprezinta un alt efect benefic al crizei. Pretentiile proprietarilor s-au diminuat considerabil, iar specialistii spun ca evolutia este normala. Indicele imobiliar BREI realizat de compania de consultanta imobiliara Colliers arata ca in 2008 s-a constatat o scadere a preturilor atat pentru apartamentele noi, cat si pentru cele vechi. Daca in luna ianuarie a anului 2008 indicele pentru cele vechi, BREI-V, era de 1.875 de euro/mp, in luna decembrie acesta a ajuns in jurul valorii de 1.400 de euro/mp.