guvernul Boc

Incredibil:Statul roman trebuie sa plateasca despagubiri de peste 14 milioane de lei pentru concedierile din 2009

de

Potrivit acestora, din analiza datelor rezulta ca au fost raportate 850 de litigii, reprezentand, in general, actiuni in contencios administrativ aflate pe rolul instantelor prin care s-a solicitat anularea actelor administrative emise in temeiul dispozitiilor OU 37/2009 si/sau OU 105/2009 si reincadrarea in functia publica detinuta anterior, cu plata drepturilor salariale si/sau a daunelor morale.

In aprilie 2009, Guvernul Boc a emis Ordonanta de Urgenta 37/2009 prin care toti directorii de servicii deconcentrate din tara au fost schimbati din functii, cu argumentul „imbunatatirii activitatii administratiei publice”.

Aceasta ordonanta a fost declarata neconstitutionala, dar Guvernul a revenit cu un nou act normativ similar, respectiv Ordonanta de Urgenta 105/2009, prin care a preluat integral continutul ordonantei anterioare. Si acest act normativ a fost declarat drept neconstitutional de catre Curtea Constitutionala.

Din analiza efectuata la nivelul Executivului rezulta ca, pentru persoanele care au contestat in instanta decizia de concediere si au avut castig de cauza, statul trebuie sa achite despagubiri totale de peste 14,2 milioane lei, 10.000 euro si 15.955 dolari, la care se adauga sume care nu au fost deocamdata calculate de ministerele Agriculturii, Educatiei, Comunicatiilor, Afacerilor Externe.

„Unele ministere nu au comunicat sumele cu titlu de despagubiri, pentru ca nu toate obligatiile de plata, plus dobanzile aferente si penalitatile, au fost cuantificate prin sentintele civile pronuntate de catre instanta. Determinarea exacta a sumelor de plata, plus dobanzile aferente si penalitatile, se va realiza de catre directiile de specialitate existente la nivelul fiecarui angajator, la momentul punerii in executare a sentintelor ramase definitive si irevocabile”, au declarat sursele, citate de Mediafax.

În spatele legii de salarizare unitară există un plan de concediere a 20% din bugetari

de

„Considerăm că aceste proteste reprezintă reacţia firească a celor care lucrează în sistemul bugetar. În urma angajării răspunderii Guvernului Boc, la instrucţiunile domnului Băsescu şi în absenţa unui dialog social suficient de solid şi suficient de aşezat pentru a putea să asigurăm o

 

 lege a salarizării unitare care să fie echitabilă, unitară şi eficientă. De aceea PSD, astăzi aflat in Opoziţie, vrea să tragă un semnal de alarmă cu privire la planul real pe care Traian  Băsescu l-a enunţat deja, ca în spatele acestei legi de salarizare unitară să existe un plan de reducere cu 20 %, prin concedierea a 20 % din salariaţii publici din România”, a spus Mircea Geoană.

PSD cheamă reprezentanţii sindicatelor la dialog

„Un astfel de proiect este inacceptabil, este greşit din punct de vedere economic şi este profund nedrept din punct de vedere social. Partidul nostru lansează o invitaţie pentru dialog structurat cu reprezentanţii sindicatelor care reprezintă această importantă parte a forţei de muncă româneşti, suntem dispuşi să operăm modificări în aceste legi în intervalul de 6 luni pe care îl avem în acest moment la dispoziţie”, a menţionat Geoană

 

realitatea

Reprezentantul Guvernului în Capitală, prefectul pedelist Atănăsoaei, a renunţat la procesul prin care Prefectura contesta asocierea Primăriei sectorului 2 cu un grup de firme ale lui Puiu Popoviciu

de

Deşi asocierea este ilegală, prefectul pedelist Atănăsoaei nu a continuat procesul. Practic, asta înseamnă că Popoviciu poate să se apuce din nou de construit un mall pe terenul statului, după ce a fost obligat să sisteze

 

lucrările acum un an.

Tunul de la Obor, această Băneasă mai mică a lui Popoviciu, s-a născut în decembrie 2006, când Consiliul Local al sectorului 2 a aprobat o hotărîre prin care s-a pecetluit un contract de parteneriat public-privat PPP) cu SC Piaţa Obor Market & Complex Comercial (un consorţiu format din Băneasa Investments, Comnmrd, Practic şi Procema – societăţi controlate de Puiu Popoviciu şi Sorin Creţeanu).

PPP-ul avea ca scop ridicarea unui mall peste Piaţa Obor. Prin respectiva hotărâre, patru hectare din domeniul public al statului au ajuns în folosinţa gratuită a investitorului Popoviciu. Drept cadru legal, consilierii locali de la 2 au invocat o ordonanţă de guvern care face referire la proprietatea privată a statului, nu la cea publică. Ceea ce e şi normal: domeniul public al statului nu poate face obiectul unui contract de PPP, mai ales când acesta (adică parteneriatul) instituie şi o ipotecă în favoarea investitorului la finalizarea construcţiilor, cum s-a întâmplat în cazul de faţă.

  realitatea