Senatul a eliminat din Legea ANI depunerea declaratiilor de avere si interese pentru candidatii la alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare si locale.

Plenul Senatului a eliminat, miercuri, din textul Legii ANI, prevederile care obliga candidatii la alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare sau locale sa depuna declaratii de avere si de interese înainte de campania

electorala.

Amendamentul care elimina obligativitatea depunerii de declaratii de avere si de interese de catre candidati, formulat de catre presedintele Comisiei de administratie, Petru Filip (PDL), fusese respins în comisiile de resort. În plen însa, acesta a fost adoptat cu 56 de voturi “pentru”, 34 “împotriva” si 5 abtineri.

Filip a argumentat faptul ca Legea ANI se refera la demnitari si obligativitatea acestora de a depune declaratiile dupa validarea mandatului acestora în urma câstigarii alegerilor.

Sursa: RTV

Demnitarii vor tine la secret unde au proprietati, cum si când le-au dobândit, unde au actiuni si pe cine au împrumutat, iar Liderii de sindicat nu vor mai fi obligati sa-si declare averile si interesele

Toate acestea daca Senatul adopta noua lege ANI în varianta Guvernului, aprobata deja de Camera Deputatilor.Proiectul legii Agentiei Nationale de Integritate – raspuns al Guvernului la decizia Curtii Constitutionale prin care

a fost paralizata practic activitatea verificarii averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor – vine cu facilitati pentru demnitari si constrângeri pentru inspectorii de integritate.

Principalele beneficii pentru cei aflati în functii deriva din diferentierea declaratiilor de avere (rebotezate declaratii de patrimoniu) în declaratii publice si declaratii confidentiale. Din documentele ce vor putea fi accesate de jurnalisti si cetateni lipsesc nu doar adresele unde acestia au terenuri si case sau numele bancilor la care au conturi, asa cum a anuntat premierul Emil Boc. În cazul caselor si terenurilor, de pilda, lipsesc informatiile privind suprafata, anul si modul dobândirii bunului si titularul. Informatii deosebit de importante, daca ne gândim ca una e un teren de 500 de metri patrati si alta e unul de mai multe hectare. Si una e sa fi cumparat un bun si alta e sa-l fi mostenit. Daca formularele declaratiilor de avere ar fi aratat pâna acum asa cum s-a gândit Guvernul Boc, nu s-ar mai fi aflat nici de zecile de hectare pe care le avea, la sfârsitul lui 2008, în Bucuresti si Ilfov, consilierul judetean PDL Gheorghe Pistol. Cum nu s-ar mai fi aflat nici de mostenirea „matusii Tamara” sau de schema prin care politicienii îsi cumparau case si terenuri pe numele sotiei.

Apoi, în privinta conturilor bancare lipseste si data constituirii acestora, ceea ce face imposibil pentru jurnalisti si publicul larg sa afle daca este vorba de conturi deschise pe durata mandatului.

Din declaratiile care vor ajunge sub ochii cetatenilor lipsesc cu desavârsire si informatiile legate de firmele unde demnitarii sunt actionari, de persoanele carora le-au împrumutat bani sau de la care au împrumutat bani. Cu alte cuvinte, va fi imposibil sa mai aflam cazuri precum cel al ministrului de Interne Vasile Blaga, care a împrumutat în 2007 peste 300.000 de euro pentru a cumpara un apartament de la Verestoy Attila (UDMR).

Nu în ultimul rând, din noile declaratii de patrimoniu va fi greu de deslusit câti bani câstiga demnitarul din alte surse decât salariul (închirieri, consultanta, pensii, etc.).

Reguli mai stricte pentru inspectorii de integritate

Fata de cum era pâna acum, dupa adoptarea noii legi inspectorii de integritate se vor putea raporta „exclusiv” la informatiile publice „pâna la informarea persoanei care face obiectul analizei si invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere”. De abia dupa îndeplinirea acestei etape, inspectorii vor putea solicita informatii care nu sunt publice persoanelor fizice sau juridice, acestea având obligatia sa raspunda în termen de 20 de zile lucratoare (fata de 10 zile, cât era pâna acum).

În cazul persoanelor eliberate sau destituite din functie pe motiv de conflict de interese sau incompatibilitate, vechea Lege ANI prevedea interdictia de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor elective, pe o perioada de trei ani. Mai „generos”, Guvernul a stabilit în proiectul sau ca interdictia sa fie numai un an, dar deputatii-juristi au mers pe forma initiala.

Apoi, din rândul celor care au obligatia sa-si declare averile si interele au fost scosi presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale. Au fost introdusi, în schimb, europarlamentarii si cei din institutiile si autoritatile publice care administreaza sau implementeaza programe sau proiecte finantate din fonduri externe ori din fonduri bugetare.

Sursa: Romania Libera