Seful Directiei Rutiere, Lucian Dinita, a declarat ca proprietarii de mopede si tricicluri cu motor care vor conduce aceste vehicule din ianuarie 2013 fara sa detina permis de conducere se vor alege cu dosar penal.
Seful Directiei Rutiere a atentionat ca, din 19 ianuarie 2013, mopedele sau triciclurile cu motor pot fi conduse doar cu permis obtinut in urma sustinerii examenului. Practic, dupa aceasta data, numai bicicletele vor putea fi conduse fara permis.
Astfel de lucruri se intampla deja in toata tara, doar ca sefii de inspectorate nu recunosc situatia. Politistii de rand, sustinuti de sindicate, contesta propunerea superiorilor.
Nenumarate sesizari ale cetatenilor care reclama ca politistii nu-si fac datoria, decizii locale ale sefilor de inspectorate care normeaza dupa bunul plac munca politistilor de la rutiera sau fac avansari preferential – acestea sunt doar cateva dintre motivele invocate de sefii politiei rutiere, care vor acum norma de amenzi.
Pe de alta parte, agentii, sustinuti de sindicate, cred ca o astfel de lege i-ar obliga sa stea efectiv la panda. In plus, sustin politistii, sunt zile in care sunt obligati sa se ocupe de alte evenimente, cum ar fi sesizari, accidente sau dirijarea traficului la un miting, de exemplu. Asta, desi mare parte sunt deja obligati neoficial de sefii directi sa aduca mai multi bani la buget.
Intr-un judet al Romaniei agentii sustin ca au de cateva luni bune o norma de amenzi. Este un ordin dat de superiori care se executa, nu se discuta.
”Ni s-a comunicat verbal numarul de 15 amenzi zilnice. De multe ori politistii rutieri sunt nevoiti sa aplice masura sanctionarii contraventionale impotriva unor conducatori, desi acestia nu intrunesc intocmai aceste masuri. Sunt nevoiti sa stea peste program pentru a intocmi procese verbale de sanctiune contraventionala conducatorilor auto, ca raportul de activitate sa fie stufos”, marturiseste un agent de la Politia Rutiera care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Daca tot s-a aflat ca exista subordonati nemultumiti, cei din directia rutiera vor sa stabileasca niste reguli general valabile.
“Sefii din Politia Rutiera le cer agentilor sa vina cu un anumit numar de sanctiuni aplicate. Nu s-a impus niciun fel de plan, este doar o propunere vis-a-vis de o cuantificare. Tocmai pentru a elimina abuzuri din partea oricarui sef vis-a-vis de afinitati, respingeri, care sa conduca la o apreciere eronata a unui lucrator”, spune comisarul-sef Lucian Dinita.
Sursa: ProTV
Dintre cele 124 de infractiuni la regimul rutier constatate de agentii de circulatie în minivacanta de 1 Mai, 61 au fost pentru alcool la volan si 29 pentru conducere fara permis. De aproape 4 ani, soferii aflati în “stare de
ebrietate” scapa de dosarul penal, dupa ce parlamentarii au dezincriminat-o.
România, singurul stat european care nu pedepseste starea de ebrietate
“Exista o mare diferenta între starea de ebrietate si conducerea sub influenta alcoolului”, explica seful Politiei Rutiere. “Este posibil ca un sofer sa aiba o alcoolemie foarte mare, dar starea sa psiho-fizica sa nu fie foarte afectata. La fel de bine este posibil ca o persoana sa aiba o concentratie mica de alcool în sânge, dar starea sa sa fie serios afectata. Starea de ebrietate reflecta exact acest aspect, al efectului pe care alcoolul îl are asupra organismului, la nivel psiho-fizic. Sunt afectate capacitatile soferului, care fie nu se poate tine pe picioare fie are reflexele afectate de alcool”, a adaugat comisarul-sef, care spune ca România este singurul stat din Europa care nu are aceasta prevedere. În unele state, starea de ebrietate este probata de catre politist, iar în altele de catre medic, povesteste seful de la Rutiera: “Exista modelul american, cu testul de echilibru, analiza comportamentului. În Italia se poate lua si masura închisorii pentru soferul în stare de ebrietate, în România nu se aplica nicio masura”.
Starea de ebrietate a fost scoasa din Codul rutier în 2006, dupa ce parlamentarii din comisiile de specialitate s-au lasat convinsi de medicii legisti, care se plângeau ca nu pot stabili cu exactitate un diagnostic pentru aceasta stare. “Înainte, legislatia pedepsea atât conducerea sub influenta alcoolului, cât si starea de ebrietate”, spune Dinita. Soferii erau examinati de medici si supusi unor teste. Erau pusi sa sara într-un picior, sa îsi acopere câte un ochi sau li se verificau reflexele cu un ciocanel. “Apoi medicii au început sa se plânga ca sunt chemati în instanta pentru a proba diagnosticul”, îsi aminteste Dinita.
Este exclus ca testarea sa o faca politistul
“Noi sustinem reintroducerea prevederii de constatare în unitatea spitaliceasca. Se va analiza mentinerea echilibrului, modul în care se duce mâna la nas, încercarea de a vedea si cu ochiul acoperit si alte teste. Este exclus ca testarea sa o faca politistul, ca sa nu se interpreteze”, e precaut seful Politiei Rutiere.
Aplicarea pedepsei pentru starea de ebrietate se va face, daca propunerea Politiei Rutiere va trece de Parlament, si în cazul soferilor care nu au o alcoolemie foarte mare, dar care în mod evident au afectate capacitatile psiho-fizice. Ei se vor alege cu dosare penale pentru conducere în stare de ebrietate. Cei care au si o alcoolemie mare, peste limita de 0,8 la mie, vor fi pedepsiti mai sever, starea de ebrietate fiind o agravanta în cazul lor.
Sursa: Gandul
Comisarul Lucian Dinita, seful Directiei Politiei Rutiere, vorbeste într-un interviu acordat Jurnalului National despre problemele din peisajul rutier românesc. El citeaza o analiza a Bancii Mondiale, potrivit careia un mort într-un accident rutier înseamna pentru statul român o pierdere de 130.000 de dolari, iar pentru un ranit grav, 13.000 de dolari.
Tinând cont ca anul trecut s-au înregistrat 2.470 de decese pe soselele României, pierderea statului în astfel de accidente este una uriasa – peste 300 de milioane de dolari. O suma care reprezinta vieti distruse, oameni infirmi sau scosi din câmpul muncii pâna la cheltuieli cu ambulante, pompieri, SMURD, politie, morga, avocati, spitalizare, companii de asigurari. De altfel, “costurile” afaceristei Anamaria Straus în cazul Tatiana Duplei, studenta din Republica Moldova pe care a ucis-o chiar pe trecerea de pietoni, s-au ridicat la 135.000 de euro. Suma pe care nu a platit-o ea, daunele fiind suportate de asigurator.