Din 2007, CEDO a condamnat statul român sa plateasca despagubiri de peste 28 de milioane de euro. Niciun judecator nu a primit vreo sanctiune pentru solutia data în dosarele respective.
Din 2007 si pâna anul trecut, România a pierdut 326 de procese intentate de cetateni români la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Valoarea totala a daunelor pe care trebuie sa le plateasca depaseste 28 de milioane de euro.
Desi e vorba despre cazuri în care justitia româna nu si-a facut corect treaba, despagubirile sunt suportate din banii contribuabililor. Mai mult, magistratii care au judecat dosarele respective nu risca nicio sanctiune din partea statului român. Asta în conditiile în care judecatorii din alte state UE raspund penal pentru deciziile eronate.
Daune de 130.000 de euro
Un caz recent este cel Mariei Alexandra Popescu, din Cluj, care a obtinut anul acesta, la CEDO, despagubiri în valoare de 130.000 de euro. Pe 12 iulie e termenul- limita pâna la care statul trebuie sa plateasca suma respectiva.
Femeia a dat în judecata statul român pentru ca instantele din România i-au respins cererea de retrocedare a unei case din localitatea Somcuta Mare, judetul Maramures. Imobilul respectiv fusese confiscat de autoritatile comuniste si folosit, timp de 30 de ani, de o societate de confectii, care în ultimii ani îl abandonase.
Legislatie haotica în domeniul proprietatii
Judecatoarea Dana Gârbovan, fost presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din România, ne-a declarat ca exista un proiect de lege privind raspunderea materiala a judecatorilor.
Specialistii în drept sustin ca în alte tari ale lumii, cum ar fi, spre exemplu, Italia, daca un magistrat greseste o sentinta este automat pus sub acuzare penala. Profesorul în drept Gheorghita Mateut a explicat pentru EVZ mecanismul prin care justitia italiana descopera daca un magistrat a gresit sau nu în cazul în care CEDO ar condamna Italia pentru o sentinta data de judecatorul respectiv.
“O condamnare la CEDO atrage dupa sine o punere sub acuzatie a magistratilor care au judecat în Italia dosarul. În timpul urmaririi penale, procurorul de caz stabileste daca magistratul a gresit sau nu si daca a actionat cu buna-credinta sau rea-credinta”, afirma profesorul Mateut.
Sursa: EvZ