Modificarile Legii contabilitatii 2010

De cateva zile a fost pus in dezbatere publica un proiect de lege care, in loc sa faca in prealabil obiectul unor dezbateri profesionale intre specialisti, a provocat o adevarata isterie a celor mai  mult sau mai putin interesati, mai

mult sau mai putin avizati, cu reflectarea, de aceasta data normala, in aproape intreaga media romaneasca.

Organismul care gestioneaza profesia contabila, ii invita pe toti cei interesati, inclusiv pe “contabilii afectati” de aceasta propunere legislativa, sa se aplece cu calm asupra pozitiei CECCAR vizavi de problema in discutie, considerata in mod exagerat, si poate nu intamplator, subiectul mediatic al zilei.

1. Propunerea legislativa – o propunere de clarificare

In prezent, legea speciala (a contabilitatii) prevede ca pentru tinerea contabilitatii si elaborarea situatiilor financiare o entitate are de ales una din doua variante:

* activitatile contabile sa fie realizate prin compartimente proprii – o varianta adoptata in practica de intreprinderile mari.
* activitatile contabile sa fie externalizate unor persoane sau firme autorizate potrivit legii – varianta adoptata de regula de intreprinderile mici si mijlocii.

In practica a aparut insa o a treia varianta, bazata pe o insuficienta legislativa privind definirea “compartimentului propriu” si o mare scapare din legislatia muncii (dreptul de a incheia contracte cu timp partial de lucru indiferent de importanta publica a serviciului prestat): “compartimentul propriu cu o persoana angajata cu 2 ore/zi”.

2. Serviciile contabile – servicii de interes public

Contrar sustinerilor – care din pacate isi au originea chiar in unele texte legale – ca raspunderea pentru raportarile financiare revine administratorului firmei, nu trebuie scapat din vedere ca fidelitatea raportarilor financiare in ce priveste patrimoniul, starea de sanatate si performantele financiare ale intreprinderii intereseaza in cel mai inalt grad toti utilizatorii situatiilor financiare respective, si anume:

* actionarii, ca averea lor nu s-a dus pe apa sambetei;