paguba

Pagubă

de

Pagubă

pagubă – prejudiciu material suferit de o persoană sau cauzat unei persoane. Provocarea unei pagube, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, atrage obligaţia de reparare. Stăruinţa infractorului de a repara paguba sau de a înlătura rezultatul infracţiunii constituie o circumstanţă atenuantă. ~ însemnată provocată economiei naţionale – consecinţă a unei infracţiuni, caracterizată fie prin cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, fie prin repercusiunile importante pe care le-a avut asupra economiei naţionale (de ex., prin stânjenirea gravă a activităţii unor persoane juridice de drept public sau de drept privat).

In acest caz legea prevede o sancţiune mai mare pentru unele infracţiuni săvârşite în concret (de ex., pentru infracţiunea înşelăciune în varianta normativă cea mai gravă) şi aplicarea restrictivă a unor dispoziţii favorabile condamnatului (de ex., în caz de liberare condiţionată, circumstanţe atenuante etc.) ~ importantă adusă sistemuluifinanciar – consecinţă a unei infracţiuni constând în repercusiunile importante pe care le-a avut asupra activităţii desfăşurate în domeniul economic, mai exact, asupra sistemului financiar. Atrage o răspundere penală agravată în cazul unor infracţiuni (de ex., în caz de falsificare de monede sau de alte valori). Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu şi care este de natură să producă pagube constituie infracţiunea de divulgare a secretului economic. Cauzarea unei pagube materiale prin folosirea fără drept a emblemei sau denumirii „Crucea Roşie” ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, sau prin folosirea oricărui semn sau oricărei denumiri care constituie o imitaţie a unei asemenea embleme sau denumiri constituie infracţiunea de fals privind folosirea emblemei „Crucii Roşii.”

Masuri reparatorii pentru persoanele condamnate politic in perioada martie 1945 – 22 decembrie 1989 .Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009 a fost publicata Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie

 

1945 – 22 decembrie 1989.

Dupa aproape 20 de ani de la Revolutie, legiuitorul roman intregeste cadrul juridic privitor la masurile destinate a repara nedreptatile comise de regimul comunist.

Persoanele care pot solicita masuri reparatorii
Poate solicita masuri reparatorii orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic.

Dupa decesul acestei persoane masurile reparatorii pot fi solicitate de sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv. Observam ca legiuitorul nu se refera la calitatea de mostenitori a acestora, ceea ce conduce la concluzia ca aceste categorii de persoane beneficiaza de masuri reparatorii indiferent daca au sau nu calitatea de mostenitori ai persoanei care a suferit constrangerea.

Condamnarile si masurile administrative cu caracter politic
Condamnarile cu caracter politic sunt definite in doua modalitati.  
Prima modalitate este précisa si clar si presupune enumerarea infractiunilor pentru care s-au produs condamnarile, cu mentionarea actului normativ incriminator.
Cea de-a doua modalitate este mai putin riguroasa si va genera interpretari diferite in practica. Astfel, aceasta modalitate presupune raportarea la criteriul scopului urmarit de cel condamnat prin savarsirea infractiunilor. Legea precizeaza asadar ca reprezinta, de asemenea, condamnare cu caracter politic si condamnarea pronuntata pentru orice alte fapte prevazute de legea penala, daca prin savarsirea acestora s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice, persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania. Aceste scopuri, asa cum sunt prezentare in ordonanta de urgenta mentionata, sunt urmatoarele:
1. exprimarea protestului impotriva dictaturii, cultului personalitatii, terorii comuniste, precum si abuzului de putere din partea celor care au detinut puterea politica
2. sustinerea sau aplicarea principiilor democratiei si a pluralismului politic 
3. propaganda pentru rasturnarea ordinii sociale pana la 14 decembrie 1989 sau manifestarea impotrivirii fata de aceasta 
4. actiunea de impotrivire cu arma si rasturnare prin forta a regimului comunist 
5. respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, recunoasterea si respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale si culturale 
inlaturarea masurilor discriminatorii pe motive de nationalitate sau de origine etnica, de limba ori de religie, de apartenenta sau opinie politica, de avere ori de origine sociala. 

Instanta judecatoreasca va stabili caracterul politic al acestei din urma categorii de condamnari, dupa o procedura distincta, stabilita prin aceeasi lege.

In ceea ce priveste definirea masurilor administrative cu caracter politic legiuitorul a procedat similar, in sensul ca, pe de o parte s-a raportat la acte normative expres mentionate (precizand ca sunt masuri administrative cu caracter politic orice masuri luate de organele fostei militii sau securitati, avand ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative enumerate) iar pe de alta parte, s-a raportat la scopului urmarit de cel supus masurilor cu caracter administrativ, in acelasi sens in care acesta a fost definit pentru infractiunile cu caracter politic.

Continutul masurilor reparatorii
Legea instituie trei categorii de masuri repratorii:
1. acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despagubirilor se va tine seama si de masurile reparatorii deja acordate persoanelor in cauza in temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 si al O.U.G. nr. 214/1999; 
2. acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 sau ale Legii nr. 247/2005; 
3. repunerea in drepturi, in cazul in care prin hotararea judecatoreasca de condamnare s-a dispus decaderea din drepturi sau degradarea militara. 

Procedura de acordare a masurilor reparatorii
Cererea de acordare a masurilor reparatorii se adreseaza instantei de judecata de persoanele aratate mai sus.

Cererea se va judeca in contradictoriu cu statul roman, care trebuie chemat in judecata de persoana indreptatita.

Cererile sunt scutite de taxa de timbru.

Furt calificat. Valoare redusa a prejudiciului. Lipsa pericolului social al faptei. Inculpat minor. Consecinte

de

Inculpatul L.C. a fost condamnat de judecatoria Botosani la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in paguba avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.e C.pen., prin sentinta penala nr.2072 din 7 august 1997.

Prin aceeasi sentinta s-a facut aplicarea art.109, art.74 si art.76 C.pen., iar in baza art.83 din acelasi cod, s-a dispus revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii unei pedepse de 1 an si 2 luni inchisoare pe care a adaugat-o la noua pedeapsa.

Prima instanta a retinut ca in noaptea de 4 spre 5 noiembrie 1995, inculpatul a sustras din balconul unui bloc din municipiul Botosani o pereche de ciorapi si una de chiloti, fiind descoperit la scurt timp de organele de politie.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.623/A din 12 noiembrie 1996.
Declarand recurs, inculpatul a solicitat desfiintarea celor doua hotarari deoarece faptul imputat este lipsit de pericol social, fiind comis de el mai mult in joaca si ca, pe de alta parte, se impune schimbarea modalitatii de executare a pedepsei.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, avand de solutionat acest recurs, l-a admis, a casat decizia si sentinta achitandu-I pe inculpat in temeiul art.18 C.pen. raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. In motivarea solutiei s-a aratat ca la data savirsirii infractiunii, inculpatul era minor, ca fata de natura bunurilor sustrase si valoarea lor redusa pericolul social al infractiunii este minim, asa incat in cauza trebuiau aplicate prevederile art.18 C.pen.

Potrivit art.18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Cum in cauza inculpatul este minor, iar valoarea bunurilor sustrase este neinsemnata, in mod gresit prima instanta si instanta de apel au individualizat sanctiunea ce a fost aplicata inculpatului, fara a se observa ca fapta acestuia era lipsita de pericol social.

Curtea de Apel, decizia nr.17 din 27 ianuarie 1997