procese cedo

Cauzele castigate de romani la CEDO in 2013-PROCESE CEDO

de

Cauzele castigate de romani la CEDO in 2013-PROCESE CEDO

 

8.000 de euro pentru un concediu de paternitate

Bacauanul Gabriel Hulea lucra ca electrician in armata cand, in 2001, i s-a nascut al doilea copil. In primele zece luni, de ingrijirea bebelusului s-a ocupat sotia, dar aceasta a decis sa se intoarca mai devreme la serviciu pentru a ramane titular pe post. Cum nu aveau cu cine sa-l lase pe cel mic, Gabriel Hulea s-a gandit ca ar putea sta chiar el acasa. A cerut Ministerului Apararii Nationale sa-i aprobe concediul paternal, numai ca a fost refuzat pe motiv ca aceasta perioada este rezervata doar femeilor, dupa cum a aratat barbatul in plangerea pe care a depus-o in instantele romanesti.

Desi Curtea Constitutionala, sesizata in timpul judecatii, a decis ca un astfel de refuz e discriminatoriu pe criterii sexuale si se incalca principiul egalitatii in fata legii, judecatorii din tara au decis altfel. Gabriel Hulea a pierdut procesul.

Pasul firesc a fost plangerea catre CEDO, care nu doar ca a acceptat cazul, dar i-a si dat dreptate reclamantului. Procesul a durat intr-adevar sapte ani, din 2005 pana in 2012, dar in cele din urma Gabriel Hulea a fost despagubit cu 8.000 de euro pentru prejudiciul pe care statul roman i l-a produs.

7.000 de euro pentru o inventie furata

Totusi, nu oricine se poate bucura de “dreptatea” impartita la Strasbourg. Aproximativ 97% din reclamatiile pe care le adreseaza romanii la CEDO sunt respinse de instanta pentru drepturile omului, potrivit coordonatorului Centrului de Studii de Drept European, Mihai Sandru. “S-a creat un mit in ceea ce priveste CEDO, e o amenintare permanenta in orice situatie, dar este vorba de necunoastere: majoritatea cererilor sunt respinse ca inadmisibile ori sunt radiate de pe rol, fara pronuntarea unei hotarari”, a explicat Mihai Sandru, citat de ziare.com.

Unul dintre cei al carui caz a fost acceptat este Ilie Abramiuc, din Suceava. Inginer chimist, acesta a reclamat faptul ca, in perioada 1984-1991, o inventie a sa a fost folosita in productia industriala a intreprinderii de stat unde a lucrat, fara sa i se plateasca drepturi de autor.

Ilie Abramiuc a inceput demersurile juridice pentru a recupera ceea ce i se cuvine in 1992. Judecatoria Iasi i-a dat initial dreptate si i-a acordat o despagubire de 150.000 de dolari, o suma uriasa pentru acele vremuri. Decizia a fost mentinu­ta si in instantele superioare, asa incat a ramas definitiva. Dar suceveanul nu a vazut nici un ban, pentru ca intreprinderea nu s-a lasat executata silit, beneficiind inclusiv de ajutorul altor judecatori si chiar a Procurorului general al Romaniei, dupa cum reiese din dosarul depus de Ilie Abramiuc la CEDO.

Mai mult, lucrurile au luat o intorsatura cu totul neasteptata in 2002, cand inginerul chimist s-a trezit ca executarea silita a fost suspendata si a fost el insusi scos dator fata de intreprindere cu 7.000 de dolari cheltuieli de judecata. A urmat inca o serie de procese, toate ramase fara nici un rezultat, asa incat in acelasi an Ilie Abramiuc s-a adresat judecatorilor europeni.

Abia sentinta CEDO, din 2009, i-a dat dreptate suceveanului. Dar acesta nu a primit decat 7.000 de euro, despagubiri morale pentru vremea pierduta prin instantele romanesti. Si atat.

5.700 de euro pentru ca nu l-au lasat sa dea jos drapelul romanesc

Numarul de reclamatii pe care romanii le adreseaza CEDO a scazut in ultimii ani, dar aceasta diminuare este totusi nesemnificativa. Daca, de exemplu, in 2008 numarul de dosare trimise la Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost de 8.850, in 2012 s-a ajuns la 8.700 de plangeri, potrivit bilantelor oferite de instanta de la Strasbourg. Iar in prima jumatate a anului 2013 se inregistrasera deja 5.900 de cazuri depuse impotriva Romaniei.

Procese CEDO – Mircea Toma castiga la CEDO procesul impotriva SRI

de

Constantin Bucur va primi despagubiri de 20.000 de euro, dupa ce a fost condamnat pentru ca a facut publice interceptari SRI ale unor convorbiri telefonice, in timp ce jurnalistul Mircea Toma, ale carui convorbiri au fost interceptate si inregistrate de SRI, si fiica sa, Sorana, vor primi 15.600 de euro, potrivit unei decizii a CEDO.

 

Cei trei au sesizat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg in 11 noiembrie 2002, fiind reprezentati de Monica Macovei si Dan Mihai- Procese CEDO

Bucur a reclamat incalcarea dreptului sau la libera exprimare, prin condamnarea sa (la doi ani de inchisoare cu suspendare in 20 octombrie 1998 – n.r.) pentru divulgarea unor informatii clasate ,,strict secret„, arata CEDO. Totodata, Bucur a reclamat incalcarea dreptului la un proces echitabil in cazul sau. Constantin Bucur a fost judecat pentru incalcarea Legii privind siguranta nationala dupa ce, in conferinta de presa a PRM din 13 mai 1996, el a facut publice inregistrari de convorbiri telefonice ale unor personalitati politice si din media efectuate de SRI, semnaland ca a constatat o serie de nereguli in activitatea Serviciului.

Ceilalti doi reclamanti, Mircea Toma, care facea parte din echipa de redactie a publicatiei A. C. (Academia Catavencu – n.r.), si fiica sa, Sorana Toma, au invocat incalcarea dreptului la viata privata si de familie prin interceptarea ilegala a convorbirilor lor telefonice si pastrarea inregistrarilor de catre SRI. Una dintre casetele cu inregistrari ale convorbirilor telefonice interceptate de SRI date publicitatii de Bucur continea o discutie dintre sotia si fiica lui Mircea Toma, mai arata CEDO.

Cei trei reclamanti s-au plans si de incalcarea dreptului la un remediu efectiv in urma actiunilor lor in instantele din Romania. CEDO a constatat ca in cazul lui Bucur au fost incalcate articolele zece – libertatea de exprimare – si sase – dreptul la un proces echitabil – din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dispunand ca acestuia sa ii fie platita suma de 20.000 de euro, cu titlul de prejudiciu moral.

In ceea ce-i priveste pe Mircea si Sorana Toma, CEDO a hotarat ca au fost incalcate articolele opt – dreptul la respectarea vietii private si de familie – si 13 – dreptul la un recurs efectiv – din Conventie, dispunand ca fiecare dintre cei doi reclamanti sa fie despagubit cu cate 7.800 de euro.

Deputatul PNL Octavian Popa doreste modificarea Codului Civil, astfel încât statul român sa îsi poata recupera sumele pierdute prin sentintele CEDO

de

Parlamentarul tulcean a declarat ca initiativa sa legislativa vizeaza doar latura strict civila, instanta urmând sa decida daca judecatorul care s-a pronuntat într-un proces pierdut de România la CEDO urmeaza sa plateasca daune statului

român. „Am initiat aceasta propunere de modificare a Codului Civil pentru ca în acest moment România este implicata în 10% din procesele de la CEDO, statul român ocupând astfel un «onorant» loc sapte. Multe procese au fost deja pierdute, iar sumele pe care România trebuie sa le plateasca de la buget nu sunt deloc mici. În plus, mai exista si alte procese din cauza carora România va mai trebui sa scoata bani de la buget, adica din buzunarul fiecarui cetatean“, a afirmat Popa.

Sursa: Curentul