Procurorii suceveni au reclamat faptul ca, luni, unii judecatori nu au acceptat emiterea de autorizari de interceptare in dosare

Acestea sustin ca situatia nu este singulara, ea fiind intalnita si in alte judete. Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, ne-a declarat ca nu are cunostinta despre o astfel de situatie: “Pana in acest moment, nu am fost

informata de colegii mei procurori cu privire la faptul ca astfel de cereri au fost respinse din cauza protestului judecatorilor”.
In plus, judecatorii grevisti au anuntat ca nu mai elibereaza mandate de arestare, ci se vor limita la prelungirea celor existente in cazurile in care este nevoie. Laura Kovesi ne-a spus ca problema aceasta va fi luata in discutie joi, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

O alta problema este lipsa de comunicare: mai multi oficiali ar fi constatat ca, in urma

videoconferintei de saptamana trecuta a ministrului Justitiei cu sefii de instante si parchete, presedinti a patru curti de apel, printre care Galati si Suceava, nu ar fi comunicat in teritoriu ce s-a discutat, astfel ca magistratii au refuzat sa lucreze.

Sursa: Romania Libera

Judecatorii ameninta ca nu vor mai aresta infractorii

Nemultumiti de ultima forma a legii unice de salarizare, care, potrivit unor surse guvernamentale, prevede ca lefurile magistratilor vor creste cu aproximativ 20%, iar coeficientul maxim de salarizare alocat acestora

ajunge la 8,15 (adica salariul unui magistrat cu 20 de ani vechime s-ar ridica, din ianuarie, la 5.745 de lei), judecatorii si procurorii sunt hotarâti sa-si „radicalizeze” protestele.

Pe scurt: judecatorii sa nu mai aresteze infractori periculosi, iar procurorii sa nu mai efectueze niciun act de urmarire penala.

Asta, desi unii dintre ei sunt constienti ca încalca flagrant nu doar Legea privind conflictele de munca, ci si drepturile fundamentale ale cetatenilor pe care, cel putin teoretic, ar trebui sa-i slujeasca.

„Ar încalca flagrant bunul-simt”

„Mi-e greu sa cred ca vor risca sa ajunga pâna acolo. Nu doar pentru ca ar încalca flagrant bunul-simt, dar ar risca sa fie cercetati penal în masa. Un astfel de demers este inadmisibil, în conditiile în care – exceptând zilele în care lucram în dosare mari, avem multe descinderi si, implicit, un numar mare de retineri – «saltam» la fiecare 24 de ore aproximativ 20 de infractori care reprezinta un pericol pentru cetateni si pentru ordinea publica. si vorbim despre hoti prinsi în flagrant, tâlhari, violatori sau criminali”, spun surse din rândul politiei.

Opinia acestora este împartasita si de reprezentanti ai societatii civile, de avocati si chiar de magistrati care nu sunt de acord cu masura radicala discutata, la sfârsitul saptamânii trecute, de reprezentantii asociatiilor profesionale din justitie. „Daca judecatorii amâna ca uzele cu arestati, iar acestia sunt pusi în libertate, întrucât le expira ordonanta de retinere, s-ar crea o problema de siguranta publica”, explica unul dintre acesti magistrati, care a preferat sa-si pastreze însa anonimatul de teama de a nu fi „hulit” apoi de colegii sai.

si reputatul avocat Gheorghita Mateut – considera ca demersul pe care magistratii intentioneaza sa-l faca este unul care nu tine cont de interesul public. „Dupa mine, nu e legal ceea ce se gândesc magistratii sa faca. Arestarea presupune procedura de urgenta, iar nerespectarea ei pune în pericol sigu ranta publica. Totodata, este pusa în joc si Constitutia”, arata acesta. La rândul ei, reprezentantul Freedom House România, Cristina Guseth, e de parere ca masura la care se gândesc magistratii implica o problema de ordin constitutional. „Se neaga dreptul cetateanului la justitie. Trebuie facuta o pârghie în Constitutie, care sa ajute în astfel de situatii extreme”, sustine aceasta.

Protestul magistratilor a ridicat voci si din rândul europarlamentarilor. Astfel, potrivit fostului ministru al justitiei Monica Macovei, „în acest moment, justitia din România se autoguverneaza” si este cazul „sa se intervina, pentru ca nu se poate ca acest domeniu sa ramâna în afara deciziei politice”. Mai mult, actualul europarlamentar este de parere ca „atributiile extinse al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dus la aceasta independenta prost înteleasa”.

Sursa: EvZ