Unele instante au apreciat ca litigiile in cauza nu au caracter patrimonial si intrucat capetele respective de cerere au caracter principal, vor transa chestiunea competentei materiale, in virtutea art. 17 C.pr civ., chiar daca s-a formulat si capatul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare, capat care
desigur are caracter patrimonial. Alte instante, in favoarea carora a inclinat balanta judecatii Inaltei Curti, au apreciat ca dimpotriva respectivele cereri au caracter evaluabil in bani, ceea ce inseamna ca vor atrage competenta de atributiune a instantelor in functie de valoarea obiectului litigiului, dupa distinctiile stabilite de art. 1 pct. 1 si art. 2 pct. 1 lit. a) si b) C.pr.civ.
Admit recursul in interesul legii (…). Dispozitiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) si b) si art. 282 indice 1 alin. 1 din Codul de procedura civila se interpreteaza in sensul ca, in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si in caile de atac, sunt evaluabile in bani litigile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare. (…)”