Românii au început să aibă dificultăţi tot mai mari în a-si rambursa creditele obţinute de la bănci, iar dinamica restanţelor a devenit îngrijorătoare, potrivit informaţiilor furnizate SFin de către Banca Naţională a României (BNR).
Potrivit datelor BNR, creditele neperformante, ale căror garanţii sunt scoase la licitaţie sau sunt vândute firmelor de recuperare a creanţelor, au ajuns în luna iunie la 4,71% din totalul finanţărilor acordate de bănci, faţă de 3,92% la finalul anului trecut.
Scăderea valorii garanţiilor
Un alt risc major cu care se confruntă băncile este „vârsta“ împrumuturilor si prelungirea termenelor de rambursare, în condiţiile scăderii valorii garanţiilor. Majoritatea creditelor de consum, acordate în urmă cu cel mult 5 ani, se află abia la începutul sau la jumătatea contractului, în timp ce bunurile achiziţionate prin intermediul acestora – aparate electrocasnice sau autoturisme – au trecut de vârsta tinereţii. Pe de altă parte, conform structurii împrumuturilor cu rate egale, ce permit obţinerea unor sume mai mari de bani celor cu venituri mici, beneficiarii acestora rambursează în primii ani doar o mică parte a valorii creditului (principalul), rata fiind compusă în mare măsură din dobânda aferentă creditului. Ceea ce înseamnă că doar în a doua parte a intervalului se rambursează creditul propriu-zis. În consecinţă, există riscul ca persoana împrumutată să întrerupă plata integrală a creditului, constatând că valoarea reziduală a bunului folosit a devenit mai mică decât suma pe care o mai are de returnat băncii.
Pentru creditele imobiliare, riscul este reprezentat nu de uzura obiectului achiziţionat, ci de scăderea accentuată a preţurilor la locuinţe pe parcursul ultimelor luni. În lipsa unui indice imobiliar oficial, diversele analize de pe piaţă prezintă o scădere medie cu 20-30% a preţurilor imobilelor, nivel la care, cel puţin pentru moment, băncile pot sta linistite. Informaţiile trimise de bănci la BNR arată că raportul dintre valoarea creditelor imobiliare acordate si preţul locuinţelor este de 70%, ceea ce înseamnă că un credit imobiliar reprezenta, în momentul acordării finanţării, în jur de 70% din preţul imobilului. Luând în considerare cel mai rău caz, al unui apartament vechi, confort II, într-o zonă periferică a unui oras, al cărui preţ ar fi scăzut cu 30% în ultimele luni, se poate spune că banca nu este încă în pierdere. Din simplul motiv că, în situaţia în care clientul ar intra în incapacitate de plată, banca ar putea executa garanţia – imobilul ipotecat – la aceeasi valoare cu a creditului acordat.
Cod rosu de restanţe
Banca Naţională si băncile comerciale sunt însă în alertă. În octombrie, restanţele populaţiei la credite au cescut cu 265,5 milioane lei, la peste un miliard de lei, adică nu mai puţin de 35% mai mult faţă de luna precedentă. În septembrie, cresterea a fost de numai 6,4%. Împrumuturile ipotecare sunt afectate nu doar de criza financiară, ci si de cea de pe piaţa imobiliară, al cărei recul s-a făcut simţit cu câteva luni mai devreme. Acum, intensificarea blocajului de pe piaţa financiară afectează si mai mult sectorul imobiliar, iar consecinţa este o scădere mai accentuată a preţurilor, spun bancherii. „În momentul în care preţul ipotecilor va scădea cu 45%, se poate spune că avem o problemă, iar dacă ne uităm la ultimele evenimente, putem trage concluzia că aceste timpuri ar putea fi destul de apropiate“, spun bancherii.
Acesta este motivul pentru care băncile au îngheţat acordarea de credite imobiliare si numai cei cu venituri foarte mari, de peste 2.000 de euro lunar, mai pot visa la obţinerea unui împrumut de 50.000-60.000 de euro, dar numai dacă dispun de un avans de 50% din valoarea clădirii. Un aspect pozitiv este însă faptul că piaţa imobiliară românească nu este foarte adâncă si există destul de puţini speculatori, spre deosebire de alte ţări. Cu alte cuvinte, majoritatea creditelor imobiliare au avut ca destinaţie propria locuinţă, nu una cumpărată pentru a fi revândută mai scump, asa încât decizia de a renunţa la casă se ia mult mai greu. Totusi, scenariile pesimiste au început deja să apară. De pildă, dacă preţul unui imobil cumpărat anul trecut cu 120.000 de euro scade cu 30%, atunci proprietarul se vede în pierdere cu 36.000 de euro, o sumă pe care totusi trebuie să o ramburseze băncii. El ar fi tentat astfel să renunţe la contractul de credit, mai ales dacă se află în primii ani de creditare, perioadă în care a plătit doar o mică mare din împrumut.
Activele debitorilor, scoase la licitaţie
Nu este de mirare că, în actualele condiţii, se înmulţesc anunţurile de scoatere la licitaţie a activelor clienţilor care nu-si mai pot onora obligaţiile. Este vorba, în principal, de proiecte imobiliare noi ce nu mai pot fi finalizate. De exemplu, Banca Românească vinde un imobil în Târgu-Mures, evaluat la 337.000 de lei, precum si un apartament în Craiova, evaluat la 274.500 de lei. CEC Bank scoate la licitaţie o casă în Harghita, în valoare de 152.000 de lei, iar Bancpost – un imobil în Bucuresti si terenul aferent, de 280 mp. BRD vinde prin licitaţie un teren intravilan de 1.373 mp în Brănesti-Ilfov, preţul de pornire fiind de 580.803 lei, si un teren de 900 mp în Corbeanca, cu 319.600 de lei plus TVA. Corpul executorilor bancari al Libra Bank scoate la licitaţie publică un imobil în Bucuresti si terenul aferent, cu o valoare de 1,7 milioane de lei, fără TVA. BCR are de vânzare, printre altele, o casă la rosu în Timisoara si terenul aferent, în valoare de 167.000 de lei, precum si un apartament si o casă în Arad. Iar exemplele pot continua.
Printre cei mai afectaţi clienţi ai băncilor se află si micii întreprinzători, dacă urmărim anunţurile de vânzări de active. Astfel, Bancpost vinde un imobil de birouri în Brasov, iar CEC Bank a scos la licitaţie Hanul Turistic Bradul Argintiu din Izvorul Muresului, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 2,4 milioane de lei, precum si Hotelul Mures din Gheorgheni, în schimbul a 5,5 milioane de lei. La Raiffeisen găsim de vânzare o benzinărie din Arad, la o valoare de 700.000 de lei, trei hale industriale si un teren de 2.000 mp aparţinând unei societăţi din Brăila, în valoare de 1,4 milioane lei, o fabrică de lapte în valoare de 300.000 de lei din Constanţa, o construcţie în valoare de 350.000 de lei, o fabrică de cherestea si un teren de 14.000 de hectare din Vrancea, cu o valoare de 1,2 milioane de lei.
Se execută, dar cu ce folos?
Reprezentanţii BNR susţin că băncile ar putea întâmpina dificultăţi în executarea garanţiilor, în contextul blocajului pieţei imobiliare si al crizei financiare, ceea ce ar putea spori gradul de risc aferent sistemului bancar. Iar când băncile si clienţii pierd, recuperatorii de credite sunt cei care câstigă, urmând a primi mai multe comenzi din partea băncilor care nu reusesc singure să-si recupereze datoriile. Si cei care cumpără imobilele scoase la licitaţie ies în câstig, pentru că se porneste, în general, de la sume ce reprezintă cam trei sferturi din valoarea de evaluare, iar preţul poate scădea si mai mult în decursul licitaţiei.
http://www.sfin.ro/articol_14717/bancile_scot_la_licitatie_apartamentele_datornicilor.html
ce bani mai imi iau dupa ce banca imi vinde apartamentul in valoare de 850000000 din care ea isi ia 480000000 ,apartamentul il vinde prin scoatere la licitatie