Zi: 19 octombrie 2010

Cum se poate deduce TVA pentru ratele de leasing va invata Casa de avocatura Coltuc

de

În cazul în care sunteti persoana juridica si ati achizitionat autoturisme în leasing si le utilizati pentru transportul marfei sau al personalului, ce conditii trebuie sa îndepliniti pentru a va putea deduce TVA. În plus, cei

 

 

care preiau leasingul unui bun de la o firma, de asemenea trebuie îndeplinite anumite cerinte pentru a-si putea deduce TVA.
Astfel, o societate care are doi asociati si are 4 autourisme luate în leasing financiar cu valoare reziduala platibila la închiderea contractului de leasing, si care utilizeaza masinile pentru transportul angajatilor, dar si a marfii trebuie sa stie ca suma TVA aferenta ratelor de leasing este integral deductibila din punct de vedere al TVA pe întreaga perioada de derulare a fiecarui contract de leasing pâna la momentul formularii optiunii de achizitie a bunurilor respective. Specialisti sustin ca, desi se înregistreaza din punct de vedere contabil prin formula 213 “Mijloace de transport” = 167 “Alte împrumuturi si datorii asimilate”, utilizarea vehiculului preluat în leasing financiar, nu este considerata o achizitie a unui bun de capital. Fiecare autoturism preluat în leasing urmeaza a fi un bun de capital pentru firma numai dupa închiderea contractului de leasing, în baza formularii optiunii de cumparare a bunului respectiv la valoarea reziduala.
Utilizarea unui vehicul în cadrul unui contract de leasing nu intra sub incidenta prevederilor art. 1451 din Codul fiscal si a punctului 451 din Normele Metodologice de aplicare a acestui articol astfel încât dreptul de deducere a TVA înscris în factura locatorului pentru fiecare rata de leasing sa fie limitat. În acest context, pe întreaga durata de exploatare a vehicului preluat în leasing, contractul de leasing financiar sau operational este considerat un contract de prestari servicii, iar firma respectiva este beneficiarul acestor servicii. În calitate de beneficiar al serviciilor de leasing societatea exercita nelimitat dreptul de deducere a TVA aferenta ratelor de leasing sub rezerva respectarii conditiilor impuse prin articolele 145 si 146 din Codul fiscal.

Si combustibilul poate fi dedus

Mai mult decât atât, consultantii fiscali sustin ca din punct de vedere al TVA este deductibila si suma TVA aferenta combustibilului achizitionat pentru utilizarea acestor vehicule. De asemenea, din punct de vedere al impozitului pe profit este deductibila si contravaloarea combustibilului consumat pentru utilizarea acestora. Doar din momentul închiderii contractului de leasing firma îsi pierde calitatea de beneficiar al unui drept de folosinta acordat de locator si dobândeste calitatea de cumparator al bunului.
Având în vedere ca autoturismele respective nu se încadreaza în categoria autoutilitarelor, la achizitia acestor vehicule la valoarea reziduala, pentru exercitarea dreptului de deducere nu va este de folos fapul ca vehiculele respective sunt utilizate si pentru transportul marfii catre diversi clienti. Astfel, suma TVA aferenta valorii reziduale fiecarui autoturism urmeaza a fi limitata la deducere. În cadrul unui contract de leasing este limitat doar dreptul de deducere aferent valorii reziduale facturate de catre locator la închiderea contractului. Facturarea valorii reziduale de catre locator este dovada faptului ca vehiculul respectiv este achizitionat.

Sursa: Curierul National

Insulta si calomnia nu mai sunt considerate infractiuni

de

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au luat in discutie, luni, recursul in interesul legii formulat de Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, in care se cerea instantei supreme sa pronunte daca insulta

 

si calomnia mai fac parte din infractiunile prevazute de Codul Penal. Magistratii nu au luat inca o hotarare oficiala in acest caz, dar, potrivit informatiilor obtinute de Lumeajustitiei.ro, judecatorii au considerat in majoritate ca “insulta” si “calomnia” nu mai sunt incriminate, urmare a deciziei Curtii Constitutionale din 2007. Procurorul General al Romaniei a sustinut, la momentul inaintarii recursului in interesul legii ca, urmare a deciziei numarul 62/2007 a Curtii Constitutionale, prin care a fost declarat neconstitutional articolul 1, punctul 56 din Legea 278/2006, de abrogare din Codul Penal a infractiunilor de “insulta” si “calomnie”,

instantele au decis diferit, unele considerand ca “insulta” si “calomnia” sunt considerate infractiuni, altele, din contra, opinand ca decizia Curtii Constitutionale nu a avut ca efect reincriminarea acestora. Astfel, la sfarsitul lunii august, Procurorul General al Romaniei a cerut Sectiilor Unite ale instantei supreme sa dea o solutie in acest caz, pentru a exista o practica unitara la nivelul tuturor instantelor.

Sursa: Lumea Justitiei

În România sunt 1.105.718 persoane fizice sau juridice care au credite mai mari de 20.000 de lei

de

În România sunt 1.105.718 persoane fizice sau juridice care au credite mai mari de 20.000 de lei. Dintre acestia, 260.458 au restante. Numarul celor care au depasit termenul de 90 de zile si care urmeaza sa fie executati siliti s-

 

 

a dublat în ultimul an. Împreuna, acestia au datorii de aproape 900 de milioane de euro. În aceasta situatie este si Nicolae Gondor Ozsvath. De aproape un an casa lui a fost scoasa la mezat, din cauza datoriilor la banca. Nimic nu s-a schimbat de atunci, doar datoria a crescut. Îsi ipotecase apartamentul sau si al socrilor pentru un credit de 20 de mii de euro. Parea afacerea vietii, bani destui sa porneasca un fast-food si sa-si trimita fiica în tabara în Grecia. Dar abia a reusit sa plateasca ratele un an. A mers la banca pentru o refinantare, dar nu a obtinut nimic.
Nici apartamentul sau din Arad, scos la vânzare pentru 26.850 de euro, nu îsi gaseste cumparatori, chiar daca au fost facute 15 licitatii în ultimul an. “La licitatii nu se prezinta nimeni, dobânzile cresc din pacate si situatia a ramas aceeasi. Doar penalitatile merg în continuare”. Pentru cei 20 de mii pe care i-a împrumutat acum trei ani, omul a ajuns sa datoreze 60 de mii.
Un singur lucru bun i s-a întâmplat de când e datornic. A cunoscut o femeie pe un forum de executari silite si planuiesc sa plece împreuna în strainatate sa strânga bani. “Ne pregatim de plecare. Dumnezeu sa ne ajute! Si pe noi…”

Mai putin noroc în dragoste a avut fiica Ginei Camberea, a carei nunta nefericita a fost urmata de executarea silita. Gina traieste cu cei doi copii ai sai în locuinta sa de trei camere si 88 de metri patrati, din Militari. Apartament scos la vânzare acum mult sub pretul platit initial. “Nu mai valoreaza cât creditul, sub nicio forma. Ei au subevaluat-o. O casa evaluata în 2008 la 125 de mii de euro face acum 50? Nu se poate”, reclama Gina. Însa dupa esuarea primei licitatii, pretul a scazut acum la 45 de mii de euro.

În 2008, tocmai când venise criza, Gina a avut nevoie mare de bani. “Era o vreme când bancile tocmai intrasera în colaps, blocasera creditarea”, povesteste Gina. A gasit, totusi, o firma de credite care a vrut sa-i dea 60 de mii de euro. Chit ca timp de 30 de ani ar fi dat înapoi 180 de mii de euro. Avea însa un salariu de 1.000 de euro si a zis ca se poate. Banii împrumutati s-au dus repede pe alte credite mai vechi si pe nunta fiicei sale, Larisa. “Am facut nunta în luna septembrie. În noiembrie mi-a plecat ginerele din casa… M-au lasat sa fac o nunta, unde am platit din creditul asta 20 de mii de euro. O nunta de vis, cu 300 de invitati. A plecat dupa o luna si atunci am ramas eu cu toate… Apoi am ramas si fara serviciu”, povesteste Gina. De patru luni, însa, s-a angajat consultant online de afaceri. Pentru a strânge banii necesari pentru acoperirea datoriei, fiica sa Larisa îsi face bagajele sa plece. Va munci în Italia si va trimite banii în tara…

Sursa: Gandul