Avocatura vazuta de avocat Toma Dragomir

Articol preluat de pe ziuanews.ro.Scris de avocat Toma Dragomir

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/document-incendiar-baronii-din-avocatura-un-rechizitoriu-la-adresa-coruptiei-si-putregaiului-din-barou-si-case-de-avocati-171757

 

Am primit la redactie un document incendiar, al avocatului Toma Dragomir, care ne dezvaluie coruptia si putregaiul din randul asociatiilor de avocati, din baroul central, ori din barourile alternative, despre baronii din avocatura. Un veritabil rechizitoriu, dar de data asta intocmit de un avocat, la adresa profesiei sale si la carentele din ssitem, un document ce ar trebui sa intereseze orice avocat.

Inainte de a publica acest text, l-am dat spre lectura mai multor avocati cu care colaboreaza Ziua News. Chiar daca unii dintre acestia au avut, pe ici pe colo, anumite obiectii, sau observatii, in principiu, toti cei consultati au fost de acord cu cele semnalate, dar si cu faptul ca exista numeroase grupuri de interese in avocatura, care au monopolizat piata, ca exista coruptie in sistem, baroni, legaturi primejdioase cu procurori si cu judecatori, toate devoalând putregaiul din sistem, din Barou si din Casele de Avocatura. Redam in continuare acest text exploziv:

Realitatile deviantelor baronilor avocaturii romane de legiuire si administrarea frauduloasa a sistemului U.N.B.R. / C.A.A. in contradictie flagranta cu Legile nationale si Dreptul Uniunii Europene

Dupa anii 1990, ivindu-se zorii libertatii si democratiei, de dupa ani grei de restrangeri dar si de privilegii ale organizarii etatiste si colectiviste a avocaturii in Romania potrivit BCAJ (Birourilor Colective de Asistenta Juridica) avocatii de atunci aflati prin forta imprejurarilor in fruntea profesiei au decretat in sinea lor, in mici colective de aglutinare a gandirii zorilor noului sistem, sa determine  total schimbarea destinelor  profesiei, sa o privatizeze dupa asemanarea si chipul dorintelor lor de atunci insistand cu aroganta  sa o scoata definitiv din domeniul de proprietate publica ca institutie si in special de sub controlul Ministerului Justitiei tocmai ca sa nu mai depinda de tot felul de functionari de stat care sa le faca regulile. Doreau sa-si faca propriile reguli, sa fie direct proprii lor sefi, intr-o organizare total privata si cat se poate de autonoma asemanatoare traditiei interbelice a liberalismului profesiei.

Dupa o preluare empirica a capitole intregi din legislatia si traditia interbelica care functiona in alt context economic si social, peste care au grefat, in graba cateva principii moderne ale legislatiei internationale, au decis conditiile de aglutinare a noului orizont de organizare legala a profesiei de avocat in Romania.
Numai ca, in elanul mentalitatilor comuniste de care tocmai incercau sa se dezbare a rezultat inca de la inceput, tot un sistem colectivist dupa asemanarea si chipul lor, care respira un aer insuficient de privatizare si libertate numai in privinta drepturilor avocatului de a lucra direct si independent cu materialul clientului fara amestecul profesiei in treburile interne ale angajamentului avocatului.

Mai tarziu organele profesiei nemultumite de refuzul avocatilor de a asculta directivele colectiviste ale conducerii, au trecut din reflex din nou la centralism si  tot felul de incercari de control si restrangeri de drepturi ale avocatilor, desi tocmai ramasese dechis drumul implacabil la libera concurenta pe piata si independenta totala a avocatilor in propriile cabinete si societati de avocatura fapt care nu mai permite nicio ingerinta a organelor profesiei in viata economica si profesionala a avocatilor ori in firmele de avocatura, conform regulilor internationale  si jurisprudentei CEDO neexistand parghii juridice si niciun fel de raporturi de prepusenie intre avocati si structurile profesiei. Singurul resort ramas de utilizat a ramas „ciomagul proletcultist al controlului ” disciplinar al unor presupuse abateri posibile si neclar reglementate de la deontologia si eventual de la legile penale care doar ele pot atrage pentru fapte de vinovatie grava si hotarari judecatoresti penale definitive si irevocabile de condamnare penala anumite sanctiuni disciplinare mergand pana excluderea din profesie.

Observand traiectoria profesiei in ultimi 25 de ani se poate declara ca prin inventarea unor instrumente normative de control excesiv cu caracter intern, conducerea profesiei si-a impus din nou intentiile de a mentine artificial pe piata un corp profesional cat se poate de restrans, cu doar o mica exceptie de relaxare, referitoare la manevra interesata de aducere a tinerilor in profesie in perioada 1994 -2009, interesul fiind devoalat  doar de necesitatea logica de a creste un timp o masa mai larga de cotizanti contributori la veniturile structurilor profesiei, pentru ca sa se alimenteze financiar sistemul, dupa care au stopat pana la reducerea totala a accesului in profesie, chiar din frica cresterii  concurentei si calitatii tinerilor care instinctiv sunt inclinati catre metode de lucru net superioare marketing, management, internet si care deschid noi piete de servicii avocatiale prin metode de lucru nuantate care incep sa lase in urma, pas cu pas generatiile de avocati crescuti in comunism si care in fata acestor avalanse informationale si de energii profesionale cauta o defensiva de aparare a propriilor privilegii inventand reguli impotriva liberei concurente si publicitatatii muncii avocatilor, mergand prin sanctiuni si restrangeri de drepturi profesionale pana la scoatere a avocatilor din profesie pentru motive de nesupunere si taxe, contributii neachitate la stapanirea profesiei, pretinzandu-se ca astea sunt regulile primitive de 150 de ani de profesie in care daca nu esti agreat -recomandat ori nu treci de tot felul de examane cat mai greu de trecut, chiar daca ai fost magistrat, nu poti sa exerciti profesia de avocat si nu ai ce cauta in profesie creand tot felul de bariere in calea legitimitatii profesionistilor de a exercita profesia sub justificarea ca deja ar fi prea multi avocati in tara, desi  si acesta este un mare neadevar, deoarece piata permite in Romania peste 1 milion de avocati, (cam 0,5% din populatia tarii) ceea ce este o cifra realista pentru numarul de avocati ca si prestatori de servicii juridice in aceasta profesie liberala de nivelul  Romaniei, chiar si in conditii de criza economica unde numai libera concurenta de piata poate regla nivelul numeric al avocatilor fata de cresterea calitatii serviciilor si o modelare mai buna a pretului serviciilor avocatiale in interesul justitiabililor.

Fosta generatie conducatoare de avocati impregnati de comunism invoca de frica concurentei tot felul de reguli gresite, dictate doar in interesul conservarii privilegiilor lor si drept dovada stau rezultatele conducerii si deciziilor luate care demonstreaza ca nu au reusit decat sa incropeasca un sistem empiric de reguli de culegere a taxelor si contributiilor profesiei prin ocolirea codului  de procedura civila, fapte discretionare de neconoastere a legilor aplicabile, si care descriu comportamentul anarhic al baronilor avocaturii  in statul de drept, care practic au inceput sa se creada proprietarii vreunui eventual club privat profesional, cu pretentii de pseudo elite aristocratice profesionale, uitand mai bine de 25 de ani ca profesia de avocat nu a fost, nu este si nu poate fi proprietatea exclusiva a conducerii profesiei, precum nici destinele si viata privata a avocatilor, nici piata avocaturii,  nici cheltuirea baniilor colectati cu forta de la avocati nu pot fi doar apanajul unui grup restrans de indivizi care sa faca ce vor, cand vor,  sub aparentele unei pesudo democratii decizionale folosind drept scut pretentia unei autonomii a breslei in ordinea de drept europeana.

Fara intelegerea profunda a greselilor profesiei nu pot fi analizate dupa 25 de ani deviantele sistemului avocaturii fiind necesara prezentarea  fotografica a unor grave greseli istorice si faptele conducerilor succesive ale profesiei de avocat care dintr-un inceput au fost foarte bine zugravite de catre judecatorul Cristi Danilet (membru CSM) intr-un celebru ” Primul Raport Independent pe Justitie” din 14 septembrie 2006,  unde in Capitolul 5 – „Profesia de avocat” descria pe larg anumite aspecte care pot fi vizualizate in intregime aici:

Extragem pe scurt cateva concluzii deosebit de relevante ale Raportului, exprimate de catre  judecatorul Cristi Danilet in anul 2006 : „Profesia de avocat a cunoscut evoluţii spectaculoase şi surprinzătoare în ultimii 16 ani. Pretenţia liderilor profesiei de a recupera şi continua tradiţia antebelică a fost contrazisă de realitatea evenimentelor şi a reglementărilor post-revoluţionare, care au transformat avocatura românească într-un produs hibrid, marcat de toate tarele mai noi şi mai vechi ale societăţii româneşti.

1. Puţină istorie recentă

Ca mai toate instituţiile României postdecembriste, între anii 1990-1995 şi avocatura a parcurs o perioadă de haiducie, în care cine a putut a profitat din plin de puţinătatea reglementărilor în materie.

Decretul lege nr. 90 din 28/02/1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea avocaturii in România a permis emanciparea avocaturii de sub tutela Ministerului Justiţiei, reglementând-o simplist ca funcţionând în baza principiului autonomiei profesiei. Cu aceeaşi ocazie au fost enumerate în avanpremieră şi organele profesiei: Congresul avocaţilor din România, Consiliul Uniunii avocaţilor din România, Comisia permanentă a uniunii, Preşedintele uniunii, Adunarea generala a baroului, Consiliul baroului şi Decanul baroului, cu menţiunea că Uniunea avocaţilor din România şi barourile au personalitate juridică.
Aparent, UAR (care din 2004 a devenit Uniunea Naţională a Barourilor din România – UNBR) şi barourile şi-au dobândit personalitatea juridică chiar înaintea constituirii lor de iure. Asta pentru că într-un ultim articol (al patrulea si ultimul!), decretul lege nr. 90/1990 ţinea să traseze cu fermitate şi sarcina potrivit căreia în termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaţilor din România. (!?) Avem şi în prezent dificultăţi în a identifica subiectul activ al prevederii citate – practic cine trebuia să constituie structurile respective ?..

Acest defect din naştere, datorat în parte fecundităţii ingenue a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi în parte precarităţii legislaţiei referitoare la persoane face ca şi în prezent actul de concepţie imaculată a organelor moderne ale profesiei de avocat să fie receptat ca un fapt pe cât de incontestabil, tot pe atât de miraculos. Legea organică nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat instituie tardiv un cadru sistematic, dar plin de incoerenţe pentru funcţionarea avocaturii.

2. Avocatura si haiducie

Epoca de haiducie este însă părăsită cu regrete şi legea este plină de menajamente faţă de nostalgici, reglementând prin dispoziţiile sale tranzitorii că „Actualele birouri de avocaţi, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleaşi condiţii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi”. Pe fondul creşterii exponenţiale a numărului doritorilor de avocatură, profesia, controlată de o „veche gardă”, a început să se autoprotejeze instituind diverse obstacole în forma unor interviuri, apoi examene, dar mai ales în forma tutelei impuse avocaţilor stagiari pentru perioada de stagiu, şi în cele din urmă, prin examenul de definitivare în profesie.

Până la vremea de cumpănă a anilor 1995-1997, avocatura a cunoscut puţine şi nesemnificative filtre profesionale, astfel încâtnumai cine nu a vrut nu a ajuns avocat. Printre cei ce au intrat primii în avocatură au fost foştii judecători ai erei comuniste, foştii procurori, foştii poliţişti, şi nu în ultimul rând, foşti securişti. Ei au adus în profesie întreaga zgură a epocii ceauşiste, toate apucăturile şi toate tehnicile cunoscute de manipulare şi şantaj. Până în prezent, poziţia lor privilegiată în profesie a fost timid sau deloc atacată de tinerii avocaţi, astfel încât vechea gardă controlează şi în prezent avocatura din poziţii cheie, având grijă să instituie bariere suplimentare tocmai pentru a-şi securiza suplimentar poziţia.

Acum, tinerii avocaţi sunt cronic marginalizaţi, Barourile nefăcând nimic substanţial pentru a le facilita debutul în profesie, sau eventual pentru a le proteja demnitatea şi a preveni căderea acestora în compromis. Dimpotrivă, prin reglementări succesive, conducerile Barourilor au introdus piedici suplimentare, mai ales de ordin patrimonial (taxe enorme, fără corespondent în prestaţii efective cu referire la accesul în profesie, la constituirea de cabinete, de sedii secundare etc.

3. Amoralitatea avocaturii

Nevoiţi să facă constant compromisuri, tinerii avocaţi devin treptat còpii fidele ale celor de la care au învăţat meserie şi chiar se mândresc ipocrit cu unele pseudo-performanţe profesionale. Eu au aflat chiar de la maeştri cum te poţi îmbogăţi practicând cu tupeu traficul de influenţă pe lângă magistraţi neprincipiali, grefieri iresponsabili, sau funcţionari slabi de înger. Ei ştiu cum pot evita fiscalizarea veniturilor, ameninţând clientul că emiterea unor documente contabile presupune majorarea onorariilor cu costul inerent al taxelor datorate la fisc şi al contribuţiilor datoratela Casa de asigurări a avocaţilor, totul pentru a-l determina să renunţe să mai ceară factură fiscală şi chitanţă pentru sumele achitate.

Într-o estimare optimistă cel puţin 20% („numai” vreo 2000) dintre avocaţii activi, membri ai baroului Bucureşti şi cotizanţi ai Filialei Bucureşti a Casei de Asigurări a Avocaţilor, nu sunt şi oneşti contribuabili la Fisc. Avem indicii că nu sunt nici măcar înregistraţi în evidenţele ANAF şi nimeni nu a avut curiozitatea sau autoritatea fără de prihană să compare (prin intermediul codurilor numerice personale) evidenţele avocaţilor cotizanţi ai CAA cu contribuabilii persoane fizice autorizate evidenţiaţi bazele de date ANAF Bucureşti. Surprizele ar putea întrece orice aşteptări, însă nu se doreşte redarea demnităţii şi epurarea profesiei de membrii săi indecişi, întrucât această vulnerabilitate permite controlul efectiv al unei valoroase mase de manevră cu ocazia alegerilor şi a altor decizii ce trebuie luate în adunările generale ordinare şi extraordinare ale profesiei.

Cum respectivii avocaţi ştiu bine că şi alţii ştiu sau practică toate aceste trucuri, ei se simt vulnerabili faţă de colegii avocaţi, de instituţiile profesiei şi de autorităţile fiscale, care deţin în mod prezumtiv pârghiile legale pentru a-i trage la răspundere dar omit sistematic să o facă. Ei preferă să nu se implice în nici un fel în viaţa profesiei, aplică legea tăcerii cu privire la ceea ce ştiu despre ei înşişi şi despre alţii şi nu cer decât să fie lăsaţi în pace. Şi chiar sunt lăsaţi în pace, însă indiferenţa lor vinovată constituie o tară ce nu permite profesiei în ansamblu să evolueze demn.

4. Criza identitară

Avocatura românească traversează totodată şi o preocupantă criză identitară şi este încă departe de principiile şi valorile europene. Momentul aderării la UE ne surprinde într-o postură deosebit de dificilă atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere instituţional.
O serioasă provocare a venit până în prezent din direcţia barourilor alternative, forme paralele, originale şi atipice, de organizare a profesiei de avocat, situate în afara structurilor tradiţionale şi în opoziţie cu acestea încă de mai mulţi ani.

Iniţiatorul provocării este Pompiliu Bota, auto-intitulatul „avocat bombă” care de mai mulţi ani manevrează abil şi vizibil amuzat, atât presa cât şi sistemul judiciar, obţinând recunoaşterea legală a unor organizaţii profesionale paralele, intitulate Barouri şi Uniune, precum şi a unor însemne profesionale (inclusiv la OSIM), precum sigla justiţiei, anumite denumiri de Barouri, şi chiar termenul de „robă”. Totul spre exasperarea neputincioasă a barourilor „descălecătoare” (expresia a fost lansată tot de Pompiliu Bota), pretins izvorâte direct din legea 51/1995 de organizare şi funcţionare, în absenţa absolută a oricăror acte constitutive şi de asociere formală, sancţionate ca atare prin autorizaţii judecătoreşti.

Pompiliu Bota şi organizaţia lui a atins chiar performanţa de invidiat de a obţine, după cum singur se laudă, nu mai puţin de 93 de rezoluţii de neîncepere a urmării penale în plângeri penale formulate de barourile tradiţionale împotriva sa şi a prozeliţilor săi, dintre care mai mult de 36 au fost confirmate ulterior de instanţe.

Apărarea sa a fost simplă: el nu recunoaşte înfiinţarea legală a Barourilor tradiţionale şi insistă ca acestea să se legitimeze prezentând actele lor constitutive.
Cum acestea nu apar, pentru că nu există, Bota pleacă de la poliţie triumfător. Barourile alternative au pus în faţa barourilor tradiţionale o oglindă ontologică în care acestea din urmă nu au găsit încă curajul să se privească cu sinceritate. Însă apariţia barourilor alternative a fost posibilă numai pe fondul insuficienţei, îngustimii şi ipocriziei structurilor tradiţionale, acuzând prin simpla lor existenţă o serie de defecte de organizare a profesiei ce nu au fost remediate nici în prezent” –  am incheiat citatele.

Ori de atunci au mai trecut inca 10 ani si acum la mai bine  de 25 de ani de avocatura post decembrista in Romania putem descrie mult mai bine, toate ilegalitatile de notorietate publica savarsite  de baronii avocaturii chiar in fata tuturor functionarilor Ministerului Public, Ministerului Justitiei,  Ministerului Finantelor si a Autoritatii de supreveghere financiara (ASF) care refuza sa se autosesizeze si sa  ia masuri impotriva acestori ilegalitati flagrante si de nototietate publica existenta in chiar evidentele lor astfel incat pare inexpicabila paralizia autoritatii fata de fecunditatea ilegalitatilor conducerii profesiei de avocat si mai mult, desi le cunosc si trebuiau sa le cunoasca faptele si actele si sa ia masuri impotriva abaterilor grave de la legile europene, mai nou chiar functionarii CSM, MJ si MP, se alatura in sedinte publice incurajand public toate demersurile deciziilor pompieristice si ilegale de asa zisa salvare a profesiei de inamicii avocaturii intr-un razboi care nu ar fi  existat, in afara propriilor greseli de guvernare a profesiei  si haosul lipsei grave de respect a legilor si drepturilor fundamentale ale omului garantate de dreptul uniunii  europene prin bunul plac excrescentelor normative pe baza unei autonomiei inexistente in afara legilor europene a intregului sistem al componentelor U.N.B.R./C.A.A. Iata sfortarile tardive de ascundere a ilegalitatilor.

In anul 2015 multi avocatii din Romania se cutremura impotriva starii grave in care au adus avocatura baronii profesiei si de acum incolo toti avocatii de rand au inteles sa demaste autoritatilor romane si europene toate fraudele grave ale  U.N.B.R./C.A.A. care nu numai ca nu mai pot fi ascunse ci trebuiesc sanctionate de toate autoritatile statului roman si dispusa cercetarea penala si trimiterea in judecata a tuturor vinovatilor din UNBR/CAA la Sesizarea din Oficiu a Ministerul Public organizatii profesionale private, dar de interes public care trebuiesc refacute cu legi noi de infiintare si organizare pentru a fi obligate sa reintre in legalitate prin toate mijloacele judiciare si legislative specifice cu concursul tuturor autoritatilor statului roman – Guvern, Parlament, Putere judecatoreasca.

1. Problema de notorietate publica a lipsei cronice, timp de 25 de ani existentei actelor legale de infiintare, autorizare si de functionare legala a 84 de persoane juridice ale  sistemului U.N.B.R./C.A.A. – U.N.B.R., Casa de Asigurari a Avocatilor (C.A.A.) cu cele 41 de Barouri si cele 41 de Fliale judetene C.A.A. care potrivit legilor Romaniei, in contra afirmatiilor UNBR ca sunt persoane juridice publice infiintate prin lege nr 51/1995 care lege este de organizare iar nu de infiintare, insa exista doar faptic nu si legal neexistand acte de dobandire a personalitatii juridice, aspect deosebit de grav, pentru ca nu numai ca nu sunt autoritati publice nici profesionale daca nu s-au reinfiintat ci doar niste simple entitati care au regim juridic de drept privat,  fiind calificate astfel chiar de legile statului si evidenta Ministerul Finantelor unde figureaza ca persoane juridice fără scop patrimonial care depun  DECLARATIILE si BILANTURILE FISCALE privind situaţiile financiare anuale fiecare in parte la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice (ANAF) potrivit Ordinului ministrului economiei si finanţelor nr.1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.- http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

In ANEXA nr 1 a Ordinului ministrului economiei si finanţelor nr.1969/2007 – numita „Reglementari contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial” art 1 alin-„(3)- ” Prezentele reglementari se aplica pentru activitatile fara scop patrimonial, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase, precum si pentru altele asemenea infiintate in baza unor legi speciale in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, care au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.” In  site-ului Ministerului Finantelor   fiecare Barou, fliala local si centrala CAA , UNBR comunica prin declaratii oficiale propiile situatii financiare  care uneori sunt si deosebit de indoielnice, neverificate niciodata de ANAF.

Daca asa cum se sustine ca erau infiintate ca persoane juridice de drept public , evident ca aveau patrimoniul public si bugetul public de stat in evidenta proiectului bugetului public national ca ordonatori de credite, dar asemenea utopie nu exista si nu mai au dreptul sa mai afirme niciodata asemenea elucubratii pentru simplu fapt ca in 1990 exact asta au facut avocatii  au scos profesia din domeniul de autoritate publica si au adus-o in domeniul privat, de regim juridic nepatrimonial asemenea uniunilor fundatiilor, asociatiilor, sindicatelor, etc. fapte oficiale care de azi inainte trebuie sa aibe mai ales urmari penale impotriva tuturor vinovatilor care au permis asa ceva in Romania. Adica o incalcare in masa a legilor tarii pentru niste profitori ai conducerii profesiei care se mentin la puterea administrarii profesiei cu aceste artificii si fapte grave de incalcare a regulilor elementare de drept.

Totusi ce au facut atatia ani cum au uitat sa intocmeasca niste acte elementare de infiintare cum autoritatile nu le-au cerut ani de zile din din 1990 pana in 1993 d e exemplu cand unele barouri se declara infiintate prin legea nr 51 aparuta in 1995 ?, dar ce au facut pana in 2000 in cazul filialelor CAA etc, cum  de au functionat fara acte si evidente fiscale…  cata evaziune fiscala s-a facut ?, cata frauda cu patrimoniile barourilor si banii caselor de asigurari ? Ce s-a intamplat cu fondurile publice ale casei de asigurari a avocatilor stranse la bugetul public  de pana in 1989… au fost revendicate, restituite si aduse in CAA infiintata prin OUG 211/2000 ? Daca da, unde sunt  banii, daca nu,  unde sunt acesti bani ? cine raspunde ?

Una este ascunderea dupa vorbe a profesiei de interes public, insa alta este fapta de a frauda legea si fondurile profesiei inclusiv regimul juridic de caracter privat cu scop nepatrimonial al celor 84 de entitati, care pur si simplu de zeci de ani au facut si fac evaziune fiscala, prin pseudo administrarea discretionara pe baza de bun plac sub pretext de autonomie, cel putin in primii 10 ani dintre cei 25 de existenta post comunista,  prin „organele lor de conducere” ale persoanelor juridice neinfiintate legal, dar care de zeci de ani afirma sus si tare ca exista, dar niciunul  dintre preainaltii avocatii conducatori ai organizarii haotice a profesiei, nu s-a intrebat timp de 25 de ani cum isi permit sa faca asta impotriva regulilor elementare de drept fiind constienti tot timpul ca sunt buni de trimis la puscarie pentru ca in afara de vorbe goale in vant, nu au acte de dobandire a personalitatii juridice a persoanelor juridice si afacerilor profesionale pe care le conduceau si nici acum nu pot sa probeaze nici in fata membrilor avocati, nici in fata autoritatilor judiciare actele de infiintare a barourilor si casei de asigurari,  savarsind infractiunea de obstructionare a justitiei, in lipsa unui act legal autentic de reinfiintare, autorizare / functionare legala a fiecaruia dintre cele 84 de entitati conform regulilor juridice elementare a dobandirii personalitatii juridice de dupa 1990 in statul de drept.

Pentru ca , actele- procesele verbale ale membrilor fondatori, adeziunile hotrarea adunarii generale  de constituire, sunt acte inadmisibil de eludat (de a fi intocmite), mai ales hotararea judecatoreasca de infiintare care chiar nu exista nici in evidentele judecatoriilor nici in cele ANAF. Este probabil cea mai mare infractiune nationala continuata  savarsita cu inlesnireasi complicitatea functionarilor din autoritatile vinovate de fapte de favorizare a functionarii ilegale a acestor 84 de entitati intr-un stat de  drept .

Nu trebuie sa ne mai miram de haosul falsului in declaratii oficiale date la ANAF unde cei de la fraude fiscale nu au catadixit niciodata sa se autosesizeze la cea mai simpla citire a acestor situatii frauduloase, culmea de ei administrate si afisate public de ani de zile pe site-ul Ministerului finantelor, unde  fiecare barou si filiala CAA se declara infiintate fiecare prin alte acte, legi si alti ani de infiintare, unele in mod ciudat declarate infiintate chiar inainte,  ori dimpotriva, la multi ani, dupa aparitia legii  de infiintare.

Mai mult, nici in Registrele  de evidenta oficiala din Romania a PERSOANELOR JURIDICE tinute de instantele de judecata  si nici in evidenta elctronica afisata pe site-ul Ministerului Justitiei in Registrul „Persoanelor juridice fără scop patrimonial – Uniuni” si nici in Registrul „Persoanelor juridice fără scop patrimonial – Neprecizate” nu au figurat si nu figureaza din 1990 – 2015 ca infiintate si inregistrate in Romania  aceste entitati  juridice, nici macar cu nume si act de infiintare nominalizat.

Un mod ciudat de acceptare a ilegalitatilor mioritice, deoarece in orice stat civilizat din Uniunea Europeana se dispunea  demiterea pe loc a ministrului justitiei, a ministrului finantelor , sefului ANAF, a sefului Antifrauda si a Procurorului sef DNA si a procurorului General al Romaniei cu cercetarea penala a membrilor CSM  si Judecatorilor din instante care partinesc avocatii traditionali si primeasc ordine scrise de la niste barouri nereinfiintate si care functineaza in afara legii. Ori in Romania tara minunilor infractiunile baronilor avocaturii s-au banalizat de 10 ani in urma sutelor d e dosare  din razboiul cu paralelismul din avocatura fiind de notorietate zeci de pagini de presa audiovizuala care demonstreaza cum toti acestii functionari ai autoritatilor romane in loc sa se autosesizeze, dimpotriva se inghesuie la mesele festive ale UNBR unde declara credinta si sprijin public dat UNBR prin afirmatii si documente oficiale  de notorietate publica.

Fara jena si remuscari de constiinta si probitate profesionala. Desi actele din ministerele lor arata contrariu. Romania chiar are o problema grava , deoarece nimeni nu neaga ca avocatii reali exista insa problema nu este la avocatii membri de rand care au existat dintotdeauna ci exact la organele, actele si faptele ilegale ale baronilor avocaturii  traditionale condusa de d-nul av.Florea, obisnuiti cu manipularea drepturilor si fondurilor avocatilor in conditiile lipsei controlului de stat asupra personalitatii juridice ale celor 84 de entitati ale sistemului U.N.B.R. si a  autoritatilor publice financiare  ASF care au ingaduit asemenea derapaje inadmisibile intr-un stat de drept european .

Daca viciile  infractiunilor savarsite in urma lipsei actelor de infiintare si functionare a celor 84 de entitati ale sistemului UNBR s-au banalizat deja in fata magistratilor romani, dupa 10 ani de razboi netransat din culpa procurorilor si autoritatilor judiciare  si care inca isi asteapta rezolvarea in justitie, totusi acelorasi autoritati obediente baronilor avocaturii le scapa din vedere un alt aspect, deosebit de grav savarsit de acesti  baroni  din cercul puterii administrative si financiare a avocaturii  traditionale :
2. Situatia juridica a sistemului financiar al C.A.A de incalcare flagranta a dreptului Uniunii Europene si legislatiei interne la care nu s-a aliniat si refuza sa se supuna desfiintand protectia drepturilor asiguratilor si ordinea de drept europeana garantata de instrumentele juridice obligatorii in materie de pensii ocupationale administrate privat.

Având în vedere că, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, României îi revine in fata Consiliului Europei obligatia de a transpune direct in dreptul intern toate directivele emise de Uniunea Europeană la care trebuia sa se alinieze, inclusiv pe acest aspect al schema de fond de pensii a Casei de Asigurari a Avocatilor, aspect care atrage insasio responsabilitatea ASF care autoritate publica nationala nu putea eluda legea si categorisi defectuos  si ilegal  ca acest fondul de pensii ar avea vreo autonomie, inexistenta in statul de drept european, ci dimpotriva,  intra cel putin din 2004 in atributiile de autorizare si supraveghere a acestui  fond de pensii obligatoriu (pilon II ), care este un fond de pensii,  administrat privat.

Pentru a se intelege gravitatea construirii arhitecturale au unui fond de pensii al CAA in lipsa respectarii acestor dispozitii imperative  europene trebuie precizat  ca avocatii administratori ai CAA au uitat ca nu pot invoca necunoasterea legilor deoarece in Romania nu putea exista asemenea constructie financiara ilegala si obligatoria asmeneataore fondului de pensii public, deoarece nu exista decat un singur fond public de pensii administrat de stat,  iar restul  tuturor celorlalte tipuri de pensii  sunt fonduri de pensii autorizate si administrate privat si ca atare CAA nu are niciun fel de drept de asa-zisa autonomie „privata”  de a deroga nici de la legile statului roman, nici mai ales  de la  Directivele si Regulamentele obligatorii si prioritare in materie de institutie financiara de asigurari administrate privat.

Casa de Aasigurari a Avocatilor centrala cu toate cele 41 de filiale judetente prin Statutul si Regulamentul de factura a anilor 1950 contrar tuturor standardelor europene ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului incalca cel putin in materie d e asigurari de pensii administrte privat toate principiile Directiva 2003/41/CE privind activitatile si supravegherea institutiilor pentru furnizarea de pensii ocupationale si normele interne de implementare a Directivei 2003/41/CE care au fost introduse in Romania prin promulgarea Legii nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat si Regulamentul Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 14 iunie 1971 şi  Regulamentul Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 21 martie 1972, cu modificările şi completările ulterioare,  legislatie care se aplică, mutatis mutandis, în cazul tuturor instrumentelor juridice bilaterale în domeniul securităţii/asigurărilor sociale la care România este parte.

In toate actele si faptele CAA si barourilor impotriva avocatilor asigurati obligatoriu la CAA de la care se smulg cu forta  si se confisca insasi dreptul la profesie si la propriul fond de pensie indiferent de contributiile prestate la care se aplica penalitati la sume de bani neincasate prin ocolirea codului de procedura civila, fara contracte de asigurare, fara titluri executorii cu incalcarea dreptului la viata privata si profesionala – art 8 la Conventia CEDO si art 41 din Constitutia Romaniei, confiscarea dreptului la subzistenta al pretinsului debitor la un serviciu de asigurare de pensie, administrat privat cu incalcarea art 728-729 C.proc.civ prin sanctiuni de suspendare din profesie potrivit art 28 lit c din Legea nr 51/1995, acte administrative ilegale ce sunt acceptate ilegal de instante la recomandarea UNBR ca direct executorii, ca pedepse si fara limita in timp, in lipsa unei hotarari judecatoresti – sine die, pana la… plata integrala a debitelor si penalitatilor, chiar in conditiile absurde ale impiedicarii avocatilor sa-si realizeze din singura profesie la care  au fost obligati prin lege, care prevede chiar incompatibilitati de desfasurare a unei alte activitati profesionale, astfel incat punerea in situatia de a fi scos din drepturi si din insasi circuitul juridic civil l a omului avocat, ca fiinta umana  de a realiza venituri de subzistenta si obligarea de a plati totusi asemena sume enorme cu penalitati care nu se opresc nici pe perioada suspendarii, nu constituie decat grave ingerinte si infractiuni deosebit de periculoase impotriva drepturilor avocatilor si ordinii de drept  europene, savarsite de un deciziile ilegale ale conducerii  unui sistem de pensii administrate privat, care sistem in ordinea europeana niciodata nu poate exista si functiona in asemenea parametri de ilegalitate flagranta.

In acest domeniu  ingnorat total de CAA functioneaza deplina  si exclusiva competenta nationala de control  a ASF asupra acestui fond de pensie administrate privat,  specific profesiilor liberale asa cum trebuia sa se supuna inca din anul 2004 autorizarii schemei fondului de pensii CAA/UNBR potrivit dispozitiilor imperative  prevazute de Legea nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat, inclusiv Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară – Monitorul Oficial, Partea I nr. 391 din 29/06/2013 care prevede :

„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) În cadrul cooperării cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (AEAPO), A.S.F. are următoarele obligaţii:
a) să asigure îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în calitate de autoritate competentă potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei;
să informeze AEAPO şi Comisia Europeană cu privire la orice dificultate majoră apărută în exercitarea activităţii sale, reglementată prin normele naţionale armonizate cu dreptul Uniunii Europene.”

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 4 din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 de modificare a Directivelor 98/26/CE, 2002/87/CE, 2003/6/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE, 2004/39/CE, 2004/109/CE, 2005/60/CE, 2006/48/CE, 2006/49/CE şi 2009/65/CE cu privire la competenţele Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale) şi ale Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 15 decembrie 2010.”
(Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2013)

Nu numai ca UNBR si CAA nu cunoaste nici acum in 2015 si nu respecta dispozitiile interne si europene in materie de institutie financiara de asigurare, fond de pensii administrat privat, ci chiar isi permite sa  deturneze fondurile de penii ale asiguratilor prin tot felul de investitii imobiliare aprobate de UNBR cum este cazul de notorietate publica a CASEI DE ASIGURARI A AVOCATILOR DIN ROMANIA care a infiintat Societatea cu raspundere limitata intitulata COMPLEX BALNEAR SI DE RECUPERARE C.A.A. SRL, cu sediu social: Loc. Techirghiol, Oras Techirghiol, Bulevardul DR. VICTOR CLIMESCU, Nr. 40A, Judet Constanta, Numar de ordine in Registrul Comertului: J13/1471/2012, atribuit in data de 10.07.2012, CUI: 30411148, societate la care este asociat unic si unde  a investit aproximativ 6 milioane de euro din fondurile CAAv in edificarea Complexului Balnear si de Recuperare C.A.A „Corpore Sano”

Avocat Toma Dragomir

Lasă un comentariu