Impozitarea firmelor de apartament: Cum se completează declaraţia de impunere?
a) La adresa poştală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic, dar nu se desfăşoară nicio activitate economică – în acest caz, proprietarul va declara, pe propria răspundere, că la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, urmând ca impozitul datorat să fie unul rezidenţial (aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2% asupra valorii impozabile clădirii, în funcţie de decizia consiliului local) şi
b) La adresa poştală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic care desfăşoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt în sarcina operatorului economic – în acest caz, impozitul se va calcula ca şi cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop nerezidenţial (cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, în funcție de decizia consiliului local).
Concret, angajaţii Direcţiilor de taxe locale consideră că nu există activitate economică ce nu poate fi delimitată, întrucât Registrul Comerţului solicită la înregistrarea unei companii/PFA documente precum schiţa imobilului unde se va afla sediul social, dar şi contractul de închiriere/comodat.
Practic, în cazul în care există persoane fizice care au înregistrat la Registrul Comerţului un contract în care suprafaţa închiriată/ cedată prin comodat nu este menţionată, va rezulta că de fapt toată suprafaţa imobilului este folosită în scop economic.
Cum se completează declaraţia de impunere pentru firmele de apartament
Aşa cum deja am menţionat, modelul formularului ce trebuie completat şi depus în 2016 de persoanele fizice ce deţin o clădire şi o utilizează în scopuri nerezidenţiale sau mixte a fost aprobat la finalul anului 2015, mai exact pe 29 decembrie, atunci când în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 972, a fost publicat Ordinul MDRAP nr. 2069/2015 privind aprobarea unui formular tipizat pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale, privind Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
În cele ce urmează, vom arăta cum trebuie completată declaraţia de către persoanele fizice ce au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă, mai precis ce rubrici completează acestea şi în ce manieră.
În primul rând, trebuie specificat faptul că pe un formular de declarație fiscală Model 2016 ITL ‐ 001 pot completa cel mult trei coproprietari ai clădirii (în cazul în care clădirea are mai mult de trei coproprietari, se completează o altă declarație). Astfel, aceştia vor completa, la prima rubrică a documentului, următoarele date de identificare: numele şi prenumele, codul numeric personal, numărul de telefon, adresa de poștă electronică, domiciliul (stradă, număr, cod poștal, bloc, scară, etaj, apartament, localitate).
În cazul în care este de acord ca actele administrative să fie comunicate exclusiv la adresa de poștă electronică, coproprietarul are opțiunea de a bifa căsuța cu această opțiune. De asemenea, acesta poate completa și adresa de corespondență care poate fi: adresa de domiciliu sau altă adresă comunicată de coproprietar.
Important! Conform normelor în vigoare, proprietarul persoană fizică al unei locuinţe poate fi reprezentat în relaţia cu direcţiile de taxe şi impozite locale de un împuternicit. Într-o astfel de situaţie, delegatul va completa declaraţia cu datele sale de identificare, prevăzute la rubrica a II-a, în timp ce la rubrica I va completa datele de identificare a proprietarului clădirii pe care îl reprezintă. Împuternicirea nu este transmisibilă şi încetează la data revocării de către contribuabil ori în momentul decesului acestuia.
Cea de-a treia secţiune a formularului vizează contribuabilii care au rezidenţa în alt stat decât România. Astfel, această rubrică, intitulată Adresa de rezidență a contribuabilului în alt stat decât România se va completa doar în cazul în care contribuabilul are rezidența într-o altă ţară.
Rubrica cu numărul patru a declaraţiei de impunere se completează doar de contribuabilii care dețin clădiri cu destinație mixtă în care suprafețele clădirii pot fi delimitate, sau de cei ce se află în situația în care la adresa poștală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic la care nu se desfășoară nicio activitate economică, rezultând astfel un impozit rezidenţial.
Concret, aceste categorii de persoane vor furniza următoarele date ale clădirii, necesare stabilirii impozitului pe clădiri rezidenţiale:
- actul de dobândire a clădirii, data dobândirii acesteia şi valoarea de achiziție;
- adresa unde se află clădirea pentru care depune declarația fiscală şi anul construirii acesteia. Totodată, contribuabilul va bifa căsuța, unde este cazul, pentru bloc cu mai mult de trei etaje și opt apartamente.
Totodată, contribuabilul va bifa specificațiile clădirii (din cadre de beton, din cărămidă nearsă), dacă este dotată cu instalații sau nu (va bifa căsuța corespunzătoare), și suprafața utilă sau construită a clădirii.
Secţiunea a V-a a formularului vizează datele clădirii necesare stabilirii impozitului pe clădiri nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice şi trebuie completată doar de contribuabilii care dețin clădiri cu destinație mixtă, acolo unde suprafețele clădirii pot fi delimitate, sau de cei aflaţi în situația în care la adresa poștală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic care desfășoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt în sarcina operatorului economic.
Astfel, aceştia vor furniza autorităţilor locale date privind adresa unde se află clădirea, anul construirii, suprafaţa utilă a clădirii, precum şi suprafaţa construită desfăşurată (în metri pătraţi), valoarea clădirii (rezultată dint-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă), valoarea finală, în lei, a lucrărilor de construcţii (pentru clădirile nou-construite, în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă) sau valoarea, în lei, din actul de proprietate (în cazul clădirilor dobândite în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă).
Cea de-a şaptea şi ultima secţiune a declaraţiei de impunere se adresează proprietarilor de clădiri cu destinaţie mixtă şi, aşa cum am spus şi anterior, nu cuprinde situaţia contribuabililor care nu au delimitată suprafaţa economică şi care nu deduc cheltuielile cu utilităţile.
Practic, aşa cum Radu Georgescu ne-a semnalat, autorităţile nu s-au sesizat în legătură cu faptul că declaraţia de impunere nu este completă, direcţiile de taxe locale apreciând că nu există nicio activitate care să nu poată fi delimitată. În aceste condiţii, contribuabilii au doar două opţiuni, dintre care trebuie să aleagă una. Concret, cele două ipoteze sunt:
a) La adresa poştală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic, dar nu se desfăşoară nicio activitate economică.
În acest caz, contribuabilul completează punctul destinat clădirilor rezidenţiale şi consemnează acest fapt în scris, pe propria răspundere, într-un chenar special prevăzut în cuprinsul formularului.
Cu alte cuvinte, o persoană fizică ce are sediul social acasă, dar nu desfăşoară niciun fel de activitate economică, va plăti impozitul stabilit pentru clădiri rezidenţiale (cote cuprinse între 0,08% şi 0,2%).
b) Dacă la adresa poştală a clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal al unui operator economic care desfăşoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt în sarcina operatorului economic, contribuabilul va completa câmpul rezervat clădirilor nerezidenţiale (cote cuprinse între 0,2% şi 1,3%, în funcţie de deciziile consiliului local).
În finalul declaraţiei, persoana fizica va declara, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele înscrise, precum şi orice alte documente anexate, sunt conforme cu realitatea. De asemenea, contribuabilul (sau împuternicitul acestuia) va trece datele din actul de identitate, va semna si va consemna data completării declaraţiei.
În ceea ce priveşte documentele ce pot fi anexate formularului amintit, HG nr. 159/2016 le menţionează pe următoarele:
- raportul de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă, respectiv perioada 2011-2015. Raportul de evaluare se depune în copie, la organul fiscal local, şi reflectă practic valoarea clădirii ulterioară datei de 1 ianuarie 2011;
- procesul-verbal de recepţie finală, din care reiese valoarea clădirii noi, finalizate în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă (2016), adică perioada 2011-2015;
- actul de dobândire a dreptului de proprietate asupra unei clădiri, în ultimii cinci ani, din care reiese valoarea clădirii. În cazul în care valoarea clădirii nu se evidenţiază distinct, impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv.
Important! Dacă valoarea clădirii nu poate fi calculată asupra uneia dintre aceste trei valori, cota de impozit va fi de 2% şi se va aplica asupra valorii impozabile calculate ca pentru clădiri rezidenţiale.