Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, ieri, cele 31 de excepţii ridicate de Banca Românească în legătură cu Legea dării în plată, după cum ne-au spus reprezentanţii biroului de presă din cadrul CCR.
Acest lucru înseamnă, conform specialiştilor, că legea este considerată constituţională, excepţiile dezbătute ieri fiind ridicate atât asupra legii în integralitatea ei, cât şi asupra unora dintre articolele din textul legislativ.
Unul dintre articolele atacate de Banca Românească la CCR este art. 11, care presupune că legea „se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.
De asemenea, a fost respinsă şi excepţia ridicată asupra art. 8, alin. 5. Acesta arată că „dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului”.
La finalul lunii octombrie, Curtea Constituţională a mai respins o excepţie ridicată de bănci, ca fiind inadmisibilă. Surse judiciare ne-au menţionat, atunci, că hotărârea respectivă va fi păstrată în dosarele identice în care CCR urma să decidă. Excepţia pe care Curtea a respins-o ca inadmisibilă face referire, de asemenea, la articolul 11 din Legea dării în plată, în conexiune cu articolul 8, alineatul 5.
Cu două zile înainte, Curtea Constituţională a decis în alte 25 de dosare pe excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de bănci în legătură cu această lege, admiţând unele şi res-pingând altele. CCR a hotărât, printre altele, ca respectivele cazuri să se deruleze în instanţă, judecătorii urmând să stabilească asupra principiul impreviziunii.
După ce judecătorii CCR au decis că instanţa va hotărî pe marginea notificărilor de dare în plată, riscurile aferente acestei reglementări din sectorul bancar s-au diminuat, a spus, recent, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.
Şeful Băncii Centrale apreciază faptul că, potrivit deciziei CCR, judecătorii vor decide, în fiecare caz în parte, dacă cererile de dare în plată sunt sau nu justificate.
În cazul Legii dării în plată, au fost făcute o serie de progrese şi clarificări, susţine Guvernatorul, care a declarat: „Cu trimiterea la Curtea Constituţională a Legii privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric şi cu reintroducerea Legii dării în plată în Codul Civil, prin decizia CCR, apreciem că riscurile sunt diminuate.
Dar aşteptăm explicaţiile Curţii Constituţionale, pentru că noutatea este foarte importantă, această impreviziune, cum spun dânşii, şi trimiterea în faţa unui judecător, pentru ca, de la caz la caz, să se stabilească dacă o solicitare de dare în plată se justifică sau nu şi cum trebuie făcută”.
Mugur Isărescu este de părere că modalitatea de aplicare a Legii dării în plată stabilită de CCR reprezintă o formulă juridică a principiului economic pe care l-a enunţat şi BNR: „Vorbim despre împărţirea poverii, nu a riscurilor, pentru că băncile nu au cum să împartă riscurile, pentru că au contracte. Împărţirea poverii înseamnă restructurarea creditului, analiza caz cu caz şi abordarea bilaterală, nu otova, şi abordarea caz cu caz, la fiecare credit şi în faţa unui judecător”.
Şeful BNR susţine că Banca Centrală a trimis către Parlament cinci amendamente pe marginea Legii dării în plată, trei dintre acestea fiind preluate în textul de lege, iar unul din cele două rămase, respectiv rezolvarea caz cu caz, fiind preluată de CCR: „Noi am propus medierea, dar este chiar mai bine să fie rezolvate cazurile prin decizia unui judecător”.
Înainte ca Legea dării în plată să fie adoptată, Guvernatorul BNR a spus că proiectele legislative din domeniul bancar presupun, în premieră, un risc sistemic sever nemai-întâlnit în ultimii 26 de ani.