Băncile au cerut dobânzi mai mari ca să finanţeze statul si Liviu + Mugur = Love

Si noi,consumatorii,cui ramanem?

 

Sursa bursa ro Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu a plasat, joi, emisiunea de obligaţiuni de stat pe trei ani, în valoare de 600 de milioane de lei, nefiind stabilit un cost de către autoritate. Băncile au trans¬mis oferte în sumă de 532,07 milioane lei, însă ministerul de resort le-a respins în totalitate. În acest context, nici sesiunea suplimentară programată pentru vineri, în valoare de 90 de milioane de lei, nu a mai avut loc.
Dobânda pe care au cerut-o instituţiile financiare a fost cu 0,15% mai mare decât cea din februarie, ofertată pentru aceeaşi obligaţiune, ne-au spus specialişti din domeniul finanţelor.
MFP a considerat că randamentele la care au venit ofertele din cadrul licitaţiei de joi reprezintă doar rezultatul unui fenomen temporar, care vine dintr-o mişcare uşoară a monedelor din România, Ungaria şi Polonia, ne-au explicat sursele citate.
Specialiştii au adăugat: „Investitorii nerezidenţi au preferat să vândă titlurile de stat pe care le deţineau în aceste ţări şi să-şi închidă poziţiile, în contextul în care există posibilitatea ca FED să ridice dobânda. Vânzând titlurile deţinute, preţurile au scăzut, iar costul de finanţare a crescut. MFP a considerat că acestea sunt mişcări temporare şi a decis să aştepte o perioadă, ca să vadă dacă deprecierea regională va trece sau se va stabili la acest nivel.
În cazul în care, în perioada care urmează, randamentul ofertat va fi acelaşi, înseamnă că nivelul se confirmă şi MFP va plasa la această ofertă, însă dacă ar fi luat joi bani de la bănci la dobânda solicitată, atunci ar fi încurajat creşterea randamentului la obligaţiunile de stat”.
Unii analişti susţin că, atâta vreme cât statul dă randamente foarte bune la dobânzi, băncile nu-şi plasează banii în economie, ci preferă să-i plaseze la stat, care are dobânzi mai bune decât cele din piaţă.
Fostul bancher Lucian Isar a spus, recent, că Guvernatorul BNR Mugur Isărescu utilizează costul ridicat al finanţării statului ca presiune pe politicieni, dar şi la contraprestaţie pentru sprijinirea bancherilor comerciali.
În replică, şeful Băncii Centrale a calificat drept aberante acuzaţiile potrivit cărora se face vinovat de creşterea costului finanţării statului.

 

 

 

Lasă un comentariu