ICCJ analizează azi o problemă de drept din Codul rutier referitoare la valabilitatea proceselor-verbale de contravenție prin care șoferii sunt lipsiți temporar de dreptul de a conduce și rămân fără permis, potrivit ordinii de zi a ședinței Curții (Dosarul nr. 2798/1/2017). Chestiunea a primit în practica judiciară mai multe rezolvări și ar trebui să primească o lămurire care să unifice aceste soluții distincte, de la ICCJ, printr-un recurs în interesul legii ce ar putea deveni obligatoriu pentru toate instanțele, dacă e admis.
Mai exact, Curtea are de analizat următoarele aspecte:
- dacă lipsa din procesul-verbal de contravenție a mențiunilor cu privire la suspendarea dreptului de a conduce, intervalul de timp de suspendare și temeiul juridic este sancționată cu nulitatea parţială a procesului-verbal și atrage nulitatea inclusiv a mențiunilor privind măsura reţinerii permisului de conducere (nulitate ce nu poate fi înlăturată) sau e suficient să fie consemnatămăsura reținerii pentru ca procesul-verbal să fie valabil (inclusiv în ceea ce privește măsura suspendării, durata ei și temeiul în baza căruia e aplicată);
- judecătorii care au adresat întrebarea vor să știe dacă aici e vorba de o nulitate absolută ori relativă, dacă e vorba de o nulitate procedurală, ce poate sau nu să fie înlăturată, sau de o nulitate materială.
În mai puține cuvinte, pe șoferi ar trebui să-i intereseze următorul lucru, în urma deciziei Curții: e suficient ca în procesul-verbal de contravenție să fie trecută doar măsura reținerii permisului de conducere sau trebuie să fie înscrise expres și măsura suspendării dreptului de a conduce, a duratei acestei măsuri și temeiul legal? Pentru că, dacă e necesar să fie trecute toate aceste însemnări, procesele-verbale care nu le vor conține vor putea fi contestate cu succes de șoferii vizați în instanță și-și vor putea redobândi rapid dreptul de a conduce.
Dacă ICCJ va considera că această solicitare îndeplinește condițiile pentru a fi admisă ca un recurs în interesul legii, eventuala decizie de admitere a Curții va oferi o lămurire obligatorie pentru toate instanțele din România, odată ce e publicată în Monitorul Oficial.
Concret, ce scrie în Codul rutier?
Suspendarea dreptului de a conduce, pe o perioadă limitată de timp, e una dintre măsurile contravenționale complementare din Codul rutier. Măsurile complementarese aplică pe lângă amenzi, mai exact, și sunt următoarele (în afară de suspendare):
- aplicarea punctelor de penalizare;
- confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în Codul rutier ori folosite în acest scop;
- imobilizarea vehiculului;
- radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului.
În Codul rutier scrie că, atunci când se aplica vreuna dintre măsurile complementare, se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.
Reținerea permisului se dispune atunci când se dispune măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce, iar situațiile sunt înscrise în Codul rutier (se mai dispune reținerea permisului și pentru comiterea unor infracțiuni din Codul penal, dar și când perioada de valabilitate a expirat, de pildă).
„Reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație”, scrie în Cod. Șoferul care are dreptul de conducere suspendat nu va mai avea nici permisul asupra lui.
Cum au soluționat judecătorii din țară problema
ICCJ a mai avut de analizat chestiunea aceasta și anul trecut, dar solicitarea nu era pentru emiterea unei decizii privind un recurs în interesul legii, ci pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Fără să ne încurcăm în termeni și în explicații inutile aici, ICCJ nu a ajuns în 2017 să dea un răspuns acelor întrebări din cauză că nu era îndeplinită o condiție pentru emiterea unei astfel de hotărâri.
Decizia ICCJ nr. 49/2017, cea prin care s-a respins cererea de a da o decizie de dezlegare, ne ajută însă să vedem care au fost interpretările pe care le-au dat judecătorii problemei despre care discutăm.
Mai exact, scrie în decizie, au fost judecători care au apreciat că nemenționarea sancțiunii complementare nu implică o vătămare a drepturilor persoanei sancționate, tocmai pentru că sancțiunea decurge din lege. Așadar, faptul că nu se trece în procesul-verbal și referirea la sancțiunea complementară (suspendarea dreptului de a conduce) nu constituie cauză de nulitate parțială a procesului-verbal, câtă vreme este indicat temeiul legal (unic) al aplicării sancțiunilor principală (amendă) și complementară.
Alți judecători au considerat că nemenționarea sancțiunii complementare atrage nulitatea parțială a procesului-verbal, adică a măsurii reținerii permisului de conducere, aceasta constituind cauză de nulitate relativă a procesului-verbal (poate fi invocată de petentul-contravenient doar).
Într-o a treia orientare, unii judecători, deși au plecat de la aceeași premisă ca cei din paragraful de mai sus, au considerat că sancțiunea e nulitatea absolută, iar nu parțială. Diferența dintre cele două e că, în cazul celei absolute, și instanța poate să invoce nulitatea, deci, nu doar cel care contestă procesul-verbal și care, poate, nu are habar de însemnătatea și efectele acestor lucruri.
Vedem, așadar, soluții diferite ale instanțelor din țară: în unele cazuri, șoferul a avut câștig de cauză, în altele, nu. Prin urmare, susțin cei care au promovat recursul, e necesar ca problema să fie lămurită, într-un final, de către ICCJ.