În ce privește răspunderea penală, este de notorietate deja că unii judecători și procurori au fost condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Așadar, condamnarea unor judecători și procurori reprezintă dovada indubitabilă că judecătorii care încalcă legea penală sunt trași la răspundere.
În ce privește răspunderea contravențonală, legea nu exclude magistrații de la aplicarea legii contravenționale, astfel încât, dacă judecătorul, spre exemplu, încalcă legislația rutieră în ce privește regimul de viteză aplicabil pe anumite sectoare de drum, acestuia i se întocmește un proces-verbal de contravenție și i se aplică sancțiunile contravenționale prevăzute de lege.
În ce privește răspunderea disciplinară, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei, enumerarea faptelor care constituie abateri disciplinare înșirându-se în art. 99 de la lit. a) până la lit. t).
În legislația românească nu există nici o altă profesie reglementată care să aibă atâtea fapte considerate abateri disciplinare (20 de fapte).
Legea nr. 303/2004 reglementează și răspunderea civilă a judecătorilor și procurorilor pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.
Astfel, art. 96 din lege prevede următoarele:
„(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.
(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
(5) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an. „