Acţiune în constatare CONSTATARE CARACTER ABUZIV CLAUZE castigata definitiv in 2018 opinie avocat Coltuc,avocat impotriva bancilor din 2010
|
Părţi
|
Şedinţe
|
|
|
|
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) într-un proces colectiv deschis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) împotriva Băncii Româneşti. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, la cererea băncii, asupra deja celebrelor articole 12 şi 13 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, deşi Curtea Constituţională a decis, în alte cazuri similare, că cele două articole legislative sunt constituţionale.
În acest context, avocatul Gheorghe Piperea consideră că strategia judecătorilor este inadmisibilă, aceştia încercând să tragă de timp de teamă să ia o decizie.
CCR a fost sesizată de curând, res¬pectiv la finalul lunii martie, fiind dispusă suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au ridicat excepţia de neconstituţionalitate asupra aceloraşi articole şi într-un proces dintre ANPC şi Bancpost, în acest caz fiind stabilit un termen de judecată pentru începutul lunii mai.
Anul trecut, în luna aprilie, CCR a hotărât că deciziile pronunţate de instanţă în procesele deschise de ANPC împotriva băncilor se aplică tuturor contractelor de credit similare cu cele în cauză. Curtea Constituţională s-a pronunţat, atunci, pe excepţia de neconstituţionalitate privind articolele 12 şi 13 din Legea 193/2000.
Excepţia fusese ridicată de patru bănci, în cadrul proceselor cu ANPC privind acţiunile în constatarea existenţei clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. CCR a respins excepţia, astfel încât o hotărâre favorabilă pentru ANPC are efecte erga omnes, adică se aplică tuturor contractelor de acel tip, potrivit specialiştilor din domeniu.
O altă decizie similară a fost luată de CCR la finalul lunii ianuarie 2017, când Raiffeisen Bank a pierdut la Curtea Constituţională a României într-un proces pe care ANPC l-a deschis pentru eliminarea unor clauze considerate abuzive din contractele de credit. Banca a invocat, în sesizarea sa, retroactivitatea legii, iar decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, conform informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.
În octombrie 2013, au intrat în vigoare dispoziţiile articolelor 12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Articolul 12 prevede: „În cazul în care se constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la Art. 8 (n.r. reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. (…) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (…) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alineatul (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive”.
La rândul său, articolul 13 stabileşte: „Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale”.
Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric va fi votată din nou, dacă preşedintele o trimite la reexaminare în Parlament. Asta susţin atât reprezentanţii PNL, cât şi cei ai PSD.
Pe de altă parte, în Spania Instanţa Supremă a catalogat un astfel de împrumut, drept “un instrument financiar derivat”, adică prea complex, pentru a fi vândut, fără o informare exactă. Oamenii au fost păcăliți, iar legile europene, în vigoare şi în România, încălcate. Din această cauza, legea conversiei este justificată, susţin unii analiştii financiari.
Curtea Supremă de la Madrid a decis anul trecut într-un caz a cărui motivare a apărut recent, că un împrumut în Franci Elveţieni este un “instrument financiar derivat”. Ce înseamnă asta?
Florin Cîţu, analist bancar: “Este un produs care se bazează pe o variabilă transparenţă, determinată de cerere şi oferta în piaţă, dar valoarea produsului derivat se mişcă în funcţie de ce se întâmplă cu produsul financiar în piaţă.”
Adică, în cazul creditului în franci elveţieni, instanţa spaniolă vorbeşte de un instrument complex, sofisticat, cu riscuri mai mari decât cele ale împrumuturilor ipotecare în euro, pentru că riscului de variaţie a dobânzii i se adaugă şi riscul de fluctuaţie a monedei faţă de o altă valută, adică a francului faţă de euro. Lucru pe care băncile nu l-au spus clienţilor, deşi aveau obligaţia legală să îi informeze despre asta.
Drept urmare, Parlamentul European a dat o rezoluţie în care a catalogat asta drept “practică înşelătoare”. Asta face diferenţa între împrumuturile în CHF şi cele în alte valute, de tipul euro sau dolar.
|
||||
|