Faţă de vechea lege, proprietarul nu mai are dreptul de a verifica modul cum arendaşul îşi duce la îndeplinire obligaţiile legale. În actualul Cod Civil acestea rămân la latitudinea părţilor. În cazul apariţiei unor litigii, a unor neînţelegeri intervin proceduri de conciliere, de mediere, astfel amânându-se data la care se poate apela în instanţă.

O altă problemă sensibilă este abrogarea acordului proprietarului faţă de intenţia arendaşului de a efectua investiţii în bunurile agricole pe care le are în exploatare. Păi în cazul acesta, orice arendaş poate face, după capul lui, fără permisiunea arendatorului, investiţii în exploataţiile agricole, mult umflate şi … “notariate”, după care va pretinde  despăgubiri proprietarilor pentru “cheltuielile” făcute.În cazul pieirii recoltei, arenda stabilită în bani poate fi în cuantum redus. Atunci când, pe durata arendării, întreaga recoltă a unui an sau cel puţin o jumătate din ea a pierit fortuit, arendaşul poate cere reducerea proporţională a arendei. Aşadar, proprietarul bunurilor agricole este coparticipant la pierderile arendaşului! În caz de calamitate sau de an agricol slab, se poate micşora valoarea arendei, cu toate că există contracte de asigurare a recoltei ce prevăd despăgubiri. Arendarea poate fi făcută pe durată nedeterminată. “Dacă durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul”, potrivit textului legii. • Contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, în caz contrar este lovit de nulitate absolută. Sub sancţiunea unei amenzi civile stabilite de instanţa de judecată pentru fiecare zi de întârziere, arendaşul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local

Despre regulile particulare la arendare

Sectiunea I: Arendare pe bani

Art. 1454

Daca, prin contractul de arendare, se arata o intindere mai mica sau mai mare decit are fondul in realitate, arenda nu se va scadea si nu se va spori decit in cazurile si dupa regulile cuprinse la titlul vinderii, articolul 1327.

Art. 1455

Daca arendasul nu inzestreaza mosia cu vitele si instrumentele necesare pentru exploatatiune; daca nu o cultiva la fel, daca nu o cultiva ca un bun proprietar, daca face din mosia arendata o intrebuintare diferita de aceea ce a fost destinata, sau in genere daca nu indeplineste clauzele arendarii, asa incit din aceasta sa derive o dauna pentru locator, acesta poate, dupa imprejurari, sa ceara desfiintarea contractului.
In toate cazurile sus-zise, arendasul este raspunzator de daunele provenite din neindeplinirea contractului.

Art. 1456

Fiece arendas este dator sa-si stringa recolta numai in locurile obisnuite spre acest finit, intrucit nu a urmat o stipulatie diferita.

Art. 1457

Daca arendarea s-a facut pe mai multi ani si daca in cursul ei s-a pierdut prin caz fortuit toata recolta unui an, sau cel putin jumatate din ea, arendasul poate sa ceara un scazamint din arenda, afara numai cind s-a compensat prin precedentele recolte.
Acest scazamint nu se va putea determina decit la finele contractului de arendare; atunci insa se va face compensatia prin recoltele tuturor anilor de arendare.
Pina atunci insa judecatorul poate, dupa arbitorul sau, sa faca un scazamint provizoriu, in proportia daunei suferite.

Art. 1458

Daca arendarea nu s-a facut decit pe un an si toata recolta sau cel putin jumatate din ea s-a pierdut, arendasul va capata un scazamint proportional cu arenda.

Art. 1459

Nu se va face scazamint, cind pierderea fructelor se va fi intimplat dupa culegerea lor.

Art. 1460

Arendasul poate, prin o clauza expresa, sa ia asupra-si cazurile fortuite.

Art. 1461

Sub stipulatia articolului precedent nu se cuprind decit cazurile fortuite ordinare, cum: grindina, bruma, s.c.l.
Nu se cuprind sub dinsa cazurile fortuite extraordinare, cum: devastarile din razboi, inundatie neobisnuita in tara, afara numai cind s-ar fi lepadat de dreptul de scazamint din motivul cazurilor fortuite, prevazute si neprevazute.

Art. 1462

Arendarea fara termen a unei mosii se considera facuta pentru tot timpul necesar ca arendasul sa culeaga toate fructele ei.

Art. 1463

Contractul de arendare fara termen inceteaza de la sine cu expirarea timpului pentru care se considera facut, dupa dispozitia articolului precedent.

Art. 1464

Daca dupa expirarea arendarii facute cu termen, arendasul continua si se lasa in posesiune, atunci se firmeaza o noua arendare, cu efectul aratat la art. 1462.

Art. 1465

Arendasul ce iese trebuie sa dea celui ce vine dupa dinsul incaperile cuviincioase si alte inlesniri pentru muncile anului urmator, si viceversa, arendasul ce vine trebuie sa lase celui ce iese incaperile cuviincioase si alte inlesniri pentru consumarea furajelor si pentru stringerea recoltelor ce ar fi mai ramas a se face.

Sectiunea II: Arendare pe fructe

Art. 1466

Dispozitiile in genere pentru locatiunea lucrurilor si in aprticular pentru arendarea pe bani se aplica si la arendarea pe fructe, cu modificarile urmatoare.

Art. 1467

Daca arendindu-se mosia s-a stipulat ca arenda sa se plateasca in o parte din fructe, orice subarendare este oprita, daca nu s-a permis anume.

Art. 1468

Urmind subarendarea nepermisa, proprietarul are drept de a-si lua indarat folosinta mosiei sale si de a fi satisfacut de daune interese ce ar proveni de la neindelplinirea contractului.

Art. 1469

Pierderea recoltei, prin cazuri fortuite, in tot ori in parte, cade in sarcina ambelor parti, fara a da drept nici uneia din ele a trage la raspundere pe cealalta.
Nu va privi insa pe proprietar pierderea recoltei dupa stringerea ei, daca arendasul s-a fost pus in intirziere cu tradarea (predarea) partii cuvenite acelui.