Programul Prima Casă nu a dispărut din piaţă din cauza Legii dării în plată, este de părere Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din Banca Naţională a României (BNR).
Prezent la un seminar de specialitate organizat, zilele trecute, la Sinaia, reprezentantul BNR a menţionat că, dacă nu ar fi fost aprobată legea care prevede stingerea datoriei odată cu cedarea garanţiei imobiliare către bancă, atunci Programul Prima Casă nu ar mai fi existat, lăsând loc extinderii creditelor standard oferite de bănci. Acum, însă, nu mai există cerere pentru împrumuturile imobiliare standard, conform domnului Rădulescu.
Declaraţiile lui Eugen Rădulescu sunt cel puţin bizare şi contrazic afirmaţiile făcute de conducerea Băncii Centrale la începutul acestui an. Spusele domnului Rădulescu vin în contextul în care, în primele luni ale anului în curs, atât BNR, cât şi băncile comerciale, au avertizat în mod repetat că, dacă Programul Prima Casă nu va fi eliminat de sub auspiciile Legii dării în plată, acesta va dispărea şi, ca urmare, accesul tinerilor la credit pentru achiziţia unei locuinţe ar fi fost limitat cu peste 60%.
Astfel, BNR şi băncile de la noi au pledat pentru scoaterea acestui program guvernamental din prevederile Legii dării în plată, pentru ca el să poată continua.
Acum, însă, din declaraţiile domnului Eugen Rădulescu, se pare că ar fi fost mai bine ca Programul Prima Casă să dispară, dar Legea dării în plată nu a permis acest lucru…
Referitor la cum ar evolua rata de neperformanţă a împrumuturilor contractate prin acest program guvernamental în condiţiile în care dobânzile ar creşte, Eugen Rădulescu a declarat că probabilitatea ca dobânzile „să o ia din loc” în economia mondială este foarte, foarte scăzută.
Domnia sa a precizat: „În momentul de faţă nu avem niciun scenariu că dobânzile ar lua-o din loc la Prima Casă. Desigur, nu putem exclude total că acest lucru nu s-ar putea întâmpla, pentru că nu ai cum să prevezi viitorul. Însă, haideţi să nu aplicăm politica drobului de sare. (…) La un seminar recent desfăşurat la Frankfurt, s-a discutat despre situaţia dobânzilor mici de acum şi cât ar mai putea dura situaţia. Într-unul din scenarii dobânzile mici ar mai putea dura 2-3 ani sau, în alt scenariu, 5-10 ani, după care se re-evaluează piaţa. Concluzia a fost că probabilitatea ca dobânzile să o ia din loc în economia mondială este foarte, foarte scăzută. Nu există niciun scenariu ce poate fi construit care să confirme că dobânzile pe plan mondial ar lua-o în sus. Dacă la noi ar lua-o în sus, ar însemna că au crescut presiuni inflaţioniste. Din ce cresc presiunile inflaţioniste? În primul rând, din creşterea salariilor peste productivitate, lucru la care asistăm, e drept, în România, însă nu putem sub nicio formă să susţinem că la noi această creştere a salariilor peste productivitate ar avea un solid caracter inflaţionist”.