Dosarul retetelor false – Trimiteri in judecata

 Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti transmis joi, cei 33 de inculpati, printre care si medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victorita Botoaga, Laurentia Nicoleta Gales, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Simona Ana Comanoiu Mudava si Doina Spataru, sunt acuzati de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani.

,,Activitatea infractionala a constat, in principal, in fraudarea de catre mai multi medici si farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice a bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, cauzandu-se un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de lei”, se arata in comunicat.

Din probele administrate in cauza s-a desprins ca farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie) care prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul ca acestea erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament.

,,Prin completarea rubricilor retetelor mentionate, medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica `Am primit`, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau `spalate` prin introducerea intr-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii.

Sursa citata precizeaza ca farmacistii implicati obtineau un profit personal, deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, iar medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3% (uneori pana la 5%) din valoarea totala a retetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor, dar in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie si nu dintr-o farmacie concurenta; fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.

Avocat penal hackeri -Explozie de Criminalitate Informatica in 2012!

Crimnalitatea informatica este reglementata
de legea 161/2003 conform careia:

A) Constituie infractiune (art. 42 alin.(1)) ” accesul fara drept la un sistem informatic “. Fapta este mai grava daca ” este savarsita in scopul obtinerii de date informatice ” (alin. (2)). De asemenea, fapta prevazuta de alin. (1) sau (2) are o gravitate sporita daca ” este savarsita prin incalcarea masurilor de securitate ” (alin. (3)).

Obiectul juridic special al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale referitoare la securitatea sistemelor informatice, fie ca sunt de interes si utilitate publica, fie ca apartin sferei de interes privat.

Obiectul material al infractiunii il constituie chiar sistemul informatic atacat (prin “sistem informatic” se intelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic).

Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica ce intruneste conditiile de varsta si responsabilitate, prevazute de legea penala.

Infractiunea este susceptibila de participatie penala in toate formele sale – coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat in acest mod un prejudiciu.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaza infractiunea consta intr-o actiune si anume, “accesul fara drept” la un sistem informatic.

Pentru existenta infractiunii, fapta trebuie comisa “fara drept” si trebuie sa fie indreptata impotriva unui “sistem informatic”, asa cum este el definit de art. 35 alin. (1) lit. a). Pentru existenta variantei agravante, este necesara indeplinirea unei conditii legate de scopul savarsirii infractiunii, si anume, “pentru obtinerea de date informatice” (art. 35 alin. (1) lit. d)).

“Prin date informatice se intelege orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. In aceasta categorie se include si orice program informatic care poate determina realizarea unei functii de catre un sistem informatic”. Fapta reprezinta o gravitate deosebita daca a fost savarsita prin incalcarea masurilor de criminalitate . Prin “masuri de securitate”, se intelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate, cu ajutorul carora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori).

Prin “acces” intelegem “a programa, a executa un program, a intercepta, a instrui, a comunica cu …, a depozita/arhiva/stoca) in …, a recupera date din sau in oricare alta folosinta a unei surse oferita de computere, incluzand date sau programe pentru computere, sisteme de computere, retele de computere sau baze de date”.

Legea precizeaza sfera persoanelor care actioneaza “fara drept”, adica persoane care se afla in una din urmatoarele situatii: nu sunt autorizate in temeiul legii sau al unui contract, depasesc limitele autorizarii, nu au permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic, ori de a desfasura cercetari stiintifice sau de a efectua orice alta operatiune intr-un sistem informatic.

Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol generata prin accesul nepermis la un sistem informatic si chiar printr-o paguba de natura materiala, daca in urma acelui acces s-au produs titularului sistemului informatic prejudicii.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re .

Latura subiectiva – fapta poate fi savarsita prin intentie directa sau indirecta.

Forme –infractiunea este susceptibila de tentativa, care se pedepseste (art. 47).

Modalitati – fapta poate fi savarsita printr-o multitudine de modalitati faptice.

Sanctiuni: fapta prevazuta de alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cea prevazuta la alin. (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar varianta cea mai grava se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Mircea Paşcu este cercetat de DNA anunta C.A.Coltuc

Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu, este cercetat de DNA în cazul unor afaceri cu motorină pentru armată, informează RomâniaTV.

 

Dosarul lui Paşcu a fost disjuns dintr-un alt dosar.

Ioan Mircea Paşcu a deţinut funcţia de ministru al Apărării în perioada 2000-2004 în care Adrian Năstase a ocupat fotoliul de prim-ministru.

În prezent, Paşcu este europarlamentar din partea PSD.

Penescu a fost trimis in judecata anunta Casa de avocatura Coltuc

PENESCU GHEORGHE CORNEL, acţionar majoritar al S.C. PIC S.A. Piteşti, S.C. MUNTENIA ALIMENT S.R.L., S.C. PIC DISTRIB S.R.L. (fostă ONIŢA S.R.L.), pentru infracţiunile de:

dare de mită, în formă continuată;
complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată;
complicitate la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie;
instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, în formă continuată,
instigare la infracţiunea de evaziune fiscală.

PIECA GHEORGHITĂ, administrator al S.C. FOTBAL CLUB 2005 S.A. Piteşti, pentru infracţiunile de:

complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată,
fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie,
evaziune fiscală,

GRIGORE GHEORGHE, fost director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul A.N.A.F. – D.G.F.P. Argeş, actualmente consilier superior în cadrul aceleiaşi instituţii, pentru infracţiunile de:

luare de mită în formă continuată,
instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată,
instigare la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, în formă continuată.

WEISS LUCIA, director economic la SC PIC S.A, pentru infracţiunile de:

fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală.

CEAUSESCU ADRIAN, BEJENARIU CONSTANTIN-DARIUS şi ENESCU FLORINA, inspectori în cadrul D.G.F.P. Argeş, pentru infracţiunile de:

abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală,
fals intelectual, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada 23 mai 2006 – 21 octombrie 2008, Penescu Gheorghe Cornel, acţionar majoritar al SC PIC S.A. şi, prin intermediul acestei societăţi, acţionar majoritar al SC FOTBAL CLUB 2005 S.A. Piteşti, a oferit şi a remis lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul inculpatului Pieca Gheorghiţă, administrator al SC PIC S.A., bani şi bunuri în cuantum total de 9.381 lei. Banii şi bunurile au fost date pentru ca inculpatul Grigore Gheorghe, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de inculpatul Penescu Gheorghe Cornel.

Caut un avocat bun pe drept civil/ penal din orasul Bucuresti

Recomandari avocat drept penal Casa de avocatura Coltuc

Calificative avocati, afla si acorda calificative pentru avocati in functie de … Oricare; Drept Civil; Drept Comercial; Drept Penal; Dreptul Familiei; Dreptul Muncii … Cabinet: Cabinet Individual de Avocat Gabriela Padurariu. 5.00. foarte bun. 5.00

 

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

 

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!