concordatul preventiv

Noi solutii judiciare care pot scapa firmele de la insolventa sustinute de Casa de avocatura Coltuc

de

Companiile aflate în dificultate financiara si care sunt la un pas de faliment au, de la începutul acestui an, doua solutii prin care pot preveni situatia de insolventa prin întelegerea cu creditorii lor.

Prima masura la care poate apela un debitor este „concordatul preventiv”.

„Prin acest act, debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii în care se afla”, ne-a mai spus avocatul.

Ce trebuie sa faceti daca aveti probleme financiare.

Daca aveti o firma care întâmpina astfel de dificultati si doriti sa apelati la respectiva masura, trebuie sa depuneti la instanta oferta de concordat preventiv si proiectul de concordat preventiv care include planul de redresare. Acestea vor fi comunicate creditorilor pentru a fi aprobate.

Planul de redresare trebuie sa cuprinda, printre altele, termenul- limita pentru satisfacerea creantelor, care nu poate depasi 18 luni de la data încheierii acestuia. În acest moment, intra în joc judecatorul sindic, care va constata concordatul preventiv.

Sursa: EvZ

Casa de avocatura Coltuc va ajuta sa folositi concordatul preventiv

de

Concordatul preventiv este un contract încheiat între un întreprinzator si creditorii sai, prin care întreprinzatorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de a

depasi dificultatile financiare în care se afla întreprinderea. Pentru încheierea unui contract de concordat este necesar acordul unei majoritati reprezentând creditorii care detin doua treimi din masa credala.

Mandatul ad-hoc este a doua institutie reglementata de lege si este o procedura confidentiala prin care instanta desemneaza un mandatar ad-hoc, care negociaza cu creditorii în vederea realizarii unei întelegeri cu unul sau mai multi dintre acestia, pentru a depasi starea de dificultate financiara în care se afla întreprinderea. Dupa cum sublinia Gheorghe Piperea, noua lege pastreaza toate avantajele insolventei, fara a avea si dezavantajele acesteia.

Printre avantajele de care beneficiaza întreprinzatorii care încheie un astfel de document cu creditorii se numara faptul ca nu se ajunge la situatia de insolventa, deci nici la efectele sociale si juridice ale acesteia, contractul intra în vigoare la cererea debitorului, fiind o expresie a vointei acestuia si nu a vointei creditorilor, iar procedurile sunt confidentiale.

Sursa: Financiarul

Casa de avocatura anunta:Companiile pot evita insolventa utilizand „concordatul preventiv”

de

Firmele aflate in dificultate financiara vor avea posibilitatea sa evite intrarea in insolventa prin concordatul preventiv sau mandatul ad-hoc, reglementate de Legea 381/2009 publicata in Monitorul Oficial nr. 870 din data de 14

decembrie 2009, care va intra in vigoare la jumatatea lunii ianuarie.

Concordatul preventiv este o intelegere amiabila intre debitor si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor. Mandatul ad-hoc este tot o intelegere intre debitor si creditori, dar care se poate face si cu creditorii care detin mai putine creante, adica nu este o procedura atat de “colectiva”.

Va asteptam cu dosare

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc propune debitorilor sai insolvabili Concordatul Preventiv

de

Firmele aflate in dificultate financiara vor putea evita falimentul prin incheierea unei intelegeri cu creditorii, cu privire la modul in care se va realiza plata datoriilor. Acestea vor putea acoperi sumele datorate prin

proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora ori prin incheierea unui concordat preventiv.Parlamentul a adoptat recent legea privind concordatul preventiv si mandatul ad-hoc. De aceasta lege ar putea beneficia persoanele juridice care organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara, fara a fi instare de insolventa.Concordatul preventiv este un mecanism de evitare a insolventei si consta intr-o intelegere intre debitor si creditori cu privire la modul in care debitorul aflat in dificultate financiara isi va plati datoriile.

Concordatul presupune un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, cu urmatoarele exceptii:
a) daca impotriva debitorului s-a pronuntat o hotarare irevocabila de condamnare pentru infractiuni economice;
b) daca impotriva debitorului a fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
c) daca cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv, debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
d) daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/ asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;
e) daca membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea in conditiile Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aducerea acestuia in stare de insolventa; prevederile lit. b) raman aplicabile;
f) daca debitorul are inscrise fapte in cazierul fiscal, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cererile formulate in temeiul prezentei legi se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii. Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in aplicarea prezentei legi sunt definitive si executorii. Hotararile judecatorului-sindic pot fi atacate de parti cu recurs, in termen de 10 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti. Recursul nu este suspensiv de executare.

In cursul derularii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocata de conciliator, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentand 10% din valoarea totala a creantelor concordatare. Adunarea creditorilor concordatari adopta hotarari cu majoritatea, ca valoare, a creantelor concordatare.

Deschiderea procedurii si oferta de concordat preventiv

Debitorii pot introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii. Judecatorul-sindic numeste conciliatorul provizoriu prin incheiere irevocabila În termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

Oferta de concordat preventiv va fi depusa in dosarul deschis si, pentru opozabilitate fata de terti, se depune la grefa tribunalului, unde va fi inregistrata intr-un registru special. Despre depunerea si notificarea acesteia se face mentiune in registrul comertului in care este inregistrat debitorul.

Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor.

Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobarii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum si remuneratia acestuia pentru perioada ulterioara datei incheierii concordatului.

In conditiile art. 581 si art. 582 din Codul de procedura civila, debitorul poate cere judecatorului-sindic, in baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmaririlor silite.

Cererea se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor. Suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale se mentine pana la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, dupa caz, pana la respingerea ofertei debitorului de catre majoritatea creditorilor.

Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv

In vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective sau individuale de negociere cu creditorii, in prezenta conciliatorului propus de debitor.

Initiativa negocierii poate apartine si unuia sau mai multor creditori, precum si actionarilor semnificativi sau asociatilor debitorului. Perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depasi 30 de zile calendaristice.

Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate in urma negocierilor, creditorii voteaza, in principiu, prin corespondenta. Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor ce reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate.

In cazul in care nu se intruneste majoritatea prevazuta debitorul are dreptul ca, dupa trecerea a minim 30 de zile, sa faca o noua oferta de concordat preventiv.

Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, conciliatorul solicita judecatorului-sindic sa constate concordatul preventiv.

“Singura posibilitate acordata de lege creditorilor nesemnatari – deci celor care au votat impotriva concordatului propus de debitor – este actiunea in anulare in termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului preventiv in registrul comertului. Legea nu mentioneaza, insa, nu mentioneaza niciun motiv de nulitate special, astfel ca, motivele de nulitate sunt cele de drept comun”, este de parere Stefana Cheveresan.

De la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului.

De la aceeasi data, se suspenda de drept fata de creditorii semnatari, curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor.

Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditori necunoscuti sau contestati, conciliatorul poate cere judecatorului-sindic omologarea concordatului. Dispunand omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita.

Totodata, la cererea conciliatorului, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maxim 18 luni deamanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor.

Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat si aprobarii de catre Comisia interministeriala.

Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

Orice creditor care obtine un titlu executoriu asupra debitorului in cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sa isi recupereze creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege.

Legea privind concordatul preventiv si mandatul ad-hoc a fost adoptata de Camera Deputatilor

de

Debitorul trebuie sa-si anunte din timp creditorii cu privire la faptul ca are dificultati si sa le ceara sansa de a se redresa, propunându-le un plan concret în acest sens. Credi­torii trebuie convinsi sa accepte planul, precum si faptul

ca si-ar putea primi banii în conditii mai avantajoase decât în cazul falimentului. Daca aceasta procedura esueaza, se va trece la faliment.

Desi initial a fost res­pinsa de Senat, le­gea concordatului preventiv a fost a­dop­tata de Camera Depu­ta­ti­lor care este si Camera deci­zionala. De data aceasta, legea a fost privita ca o solutie pentru perioada de criza, scopul acesteia fiind salvarea întreprinderilor aflate în dificultate, în vederea continuarii ac­tivitatii, a pastrarii locurilor de munca si a acoperirii cre­antelor asupra debitorului, prin proceduri amiabile de re­negociere a acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.

Mandatul ad-hoc

Mandatul ad-hoc este o pro­cedura confidentiala, de­clansata la cererea debitorului, prin care un „mandatar ad-hoc”, desemnat de in­stan­ta, negociaza cu creditorii în scopul realizarii unei întele­geri între unul sau mai multi dintre acestia si debitor, în vederea depasirii starii de di­ficultate în care se afla întreprinderea acestuia din urma.

Debitorul poate adresa pre­sedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc, dintre practicie­nii în insolventa. Acesta va pu­­tea propune stergeri, reesalo­nari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau înce­tarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considera a fi necesare.

Sursa: Saptamana Financiara