decizie cedo

Avocat Cedo :Statul român, obligat să plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro

de

legislatie europeana

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți că statul român este obligat să le plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro unui număr de 17 cetățeni români care au reclamat instanței de la Strasbourg absența unei anchete efective cu privire la reprimarea violentă a manifestațiilor împotriva regimului comunist care au avut loc în decembrie 1989 la București și Reșița și în timpul cărora au fost uciși apropiați ai acestora, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CEDO.

Conform deciziei judecătorilor de la Strasbourg, cei 17 reclamanți vor primi câte 15.000 de euro drept despăgubiri pentru daunele morale suferite.

Cei 17 români, grupați în cazul ‘Elena Apostol și alții împotriva României’, sunt născuți între 1935 și 1985 și au domiciliile la Măgurele, București și Reșița.

Potrivit instanței europene, faptele invocate sunt similare celor din cazul ‘Asociația 21 Decembrie 1989 și alții contra României’, înscriindu-se în același context istoric și referindu-se la aceeași procedură penală internă.

Vezi aici Model cerere CEDO

O cerere facuta pentru investirea Curtii Europene a Drepturilor Omului, CEDO comporta anumite cerinte si rigori fata de  care o persoana vatamata intr-un drept protejat de Conventia Europeana, sau chiar avocatii insisi, intampina dificultati in a le intelege.

Astfel, pentru a face o cerere conforma normelor Curtii, este neaparat necesar sa fie respectat Regulamentul CEDO, mai ales Art. 47 al acestuia, care reglementeaza forma si continutul aplicatiei.

Un nou regulament al CEDO

Pe data de 1 iulie 2013 a intrat in vigoare noul Regulament al Curtii Europene a Drepturilor Omului. Multe dintre modificarile acestui Regulament privesc exclusiv organizarea Curtii si nu prezinta o importanta deosebita pentru justitiabili. Ceea ce intereseaza, insa, este modificarea Art. 47 care reglementeaza modul de redactare a unei cereri introduse Instantei din Strasbourg.

Aceasta modificare va intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 2014, tocmai pentru ca justitiabilii sa se familiarizeze cu noile cerinte. Este de asteptat, de asemeni, sa fie conceput si un nou model de cerere, care sa se conformeze schimbarilor.

Care sunt noutatile?

Aspecte privind datele personale

Daca in ceea ce priveste datele persoanei fizice, in mare parte, cerintele aratarii datelor personale raman neschimbate, cu exceptia faptului ca nu se mai cere indicarea sexului, in cazul unei persoane juridice, aceasta este indatorata sa arate datele de identificare specifice, cum ar fi: sediul social, numarul de inmatriculare la  Oficiul Registrului Comertului sau codul unic de inregistrare.

Avand in vedere dorinta Curtii de a inlesni comunicarea cu reprezentantul partii, acesta va indica CEDO, pe langa numele,  domiciliul si ocupatia sa, faxul si adresa de e-mail.

Se va indica si numele Partii impotriva careia se introduce cererea.

Atentie! Prin ”Parte”, se are in vedere, intotdeuna, un Stat semnatar al Conventiei, nu alte entitati.

Modul de completare a cererii

In ceea ce priveste forma redactarii cererii, si aceasta a suferit anumite modificari si clarificari ale indatoririlor aplicantilor.

Ca noutate, aplicantul are obligatia de a scrie concis si lizibil atat expunerea faptelor, cat si motivarea in drept – descrierea violarilor Conventiei.

Astfel, ca subliniere a acestor cerinte, CEDO arata ca redactarea cererii trebuie facuta intr-un asemenea mod incat sa fie suficienta sa poata forma convingerea Curtii despre natura si scopul cererii, fara a fi nevoie sa se recurga la consultarea documentelor. Evident, aici Curtea arata nu ca nu va consulta documentele atasate, ci ca aplicantul este obligat sa abordeze o exprimare cat mai putin laconica.

Sustinerile pot fi facute, insa, prin expuneri mai ample, atat in fapt, cat si in drept.

Totusi, conform noilor prevederi,  aceste argumentari cu rol de clarificare a expunerii nu trebuie sa depaseasca 20 de pagini.

Documentele anexate cererii

Cererea este necesar sa fie semnata de catre aplicant sau de catre reprezentantul acestuia.

Ca documente doveditoare, se vor atasa:

  • copii dupa hotararile dispuse in cauza sau, in functie de caz, dupa alte masuri luate de organe judiciare sau de alta natura;
  • copii dupa hotararile prin care se arata indeplinirea cerintei epuizarii cailor efective de atac si a incadrarii in termenul de 6 luni.
  • copii dupa orice alta procedura internationala urmata in cauza, daca este cazul,
  • procura, in original, a  reprezentantului – este vorba despre procura-tip CEDO.

Nota: acestea sunt documentele aratate expres de catre CEDO. Aplicantul va trebui sa anexeze orice document necesar sustinerii cererii sale.

Modul de anexare a documentelor

Potrivit noilor reglementari, CEDO clarifica si modul de anexare a documentelor. Acestea se vor atasa in ordinea datei, numerotate consecutiv si usor de identificat – copii lizibile.

Cererea de anonimat

In anumite cazuri, CEDO poate incuviinta o derogare de la dezvaluirea numelui aplicantului in mod public. Pentru o asemenea procedura este necesar sa se expuna, odata cu cererea, argumetele aplicantului care ar justifica anonimatul. In functie de situatie, Curtea va putea autoriza sau nu respectiva derogare.

Sanctiunea neindeplinirii cerintelor CEDO

In cazul neindeplinirii oricarei din cerintele aratate, CEDO va putea sa nu examineze cauza. Subliniem, nu este vorba despre o respingere a cauzei ca  inadmisibila, ci despre  neluarea in considerare a aplicatiei ca cerere judecabila.

Examinarea cererii se va putea face doar daca:

  • aplicantul a dat o explicatie satisfacatoare neindeplinirii cerintelor impuse;
  • aplicatia nu vizeaza o cerere obisnuita, ci o cerere privind masurile interimare;
  • CEDO hotaraste examinarea cauzei, din oficiu, sau la cererea aplicantului.

Adresele CEDO

CEDO va putea solicita aplicantilor furnizarea anumitor informatii sau documente, intr-un termen-limita.

Data introducerii cererii

Data la care aplicatia este considerata drept introdusa va fi data la care  aplicatia, redactata in forma prevazuta de art. 47 al Regulamentului, este trimisa Curtii. Se are in vedere data transmiterii postale.

Totusi, atunci cand elementele cauzei o justifica, CEDO poate considera o alta data a introducerii aplicatiei.

Obligatia de informare a Curtii

Ca si in vechile prevederi, se mentine obligatia aplicantului de a arata Curtii orice schimbare a adresei sale sau orice circumstanta noua intervenita in cauza.

Avand in vedere specificul cauzelor de Curte Europeana, va invitam ca la redactarea cererii sa urmariti cu atentie prezentarile Curtii Europene a Drepturilor Omului asa cum reies de pe site-ul oficial,  mai ales in sectiunile dedicate aplicantilor si documentelor oficiale.

Toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de uniune, fie căsătorie, fie parteneriat civil.Decizie CEDO

de

Trei cupluri de homosexuali au formulat o plângere împotriva statului italian, susţinând că, deşi li se permite să încheie un parteneriat civil, acesta este un act pur simbolic şi nu le conferă niciun drept.

Cei şase italieni s-au plâns la CEDO că legislaţia ţării lor nu le dă dreptul să se căsătorească sau să intre în orice formă de uniune civilă, motiv pentru care sunt discriminaţi din cauza orientării sexuale. Italienii s-au plâns că statul italian a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului – dreptul la respect al vieţii private şi dreptul la familie – şi articolul 14 – interdicţia de a discrimina- corelat cu articolul 12 – dreptul la căsătorie.

Astfel, CEDO a decis că o relaţie de coabitare, adică atunci când persoane de acelaşi sex locuiesc împreună, având o relaţie, au, în realitate, o viaţă de familie. Legislaţia italiană din prezent nu satisface nevoile reale ale unui cuplu, când vine vorba despre persoane de acelaşi sex, ci le oferă doar simbolic recunoaşterea relaţiei.

Practic, CEDO susţine că orice cuplu, indiferent de orientarea sexuală a membrilor, are dreptul la susţinere materială reciprocă, dreptul la moştenire şi obligaţii comune.

„Italia nu şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura cetăţenilor un cadru juridic specific care prevede recunoaşterea şi protecţia uniunii lor”, a decis CEDO, arătând, într-adevăr, că Italia a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europeană pentru Drepturile Omului.

Pe de altă parte, Curtea aminteşte faptul că, în deciziile anterioare, judecătorii au arătat că nu există obligaţia ca statele membre să asigure dreptul la căsătorie, ci doar o o uniune civilă.

În final, CEDO a obligat Italia să le plătească celor şase italieni despăgubiri morale de câte 4.000 de euro, plus 2.000, respectiv 2.500 de euro cheltuielile de judecată.

În prezent, căsătoria între persoane de acelaşi sex este permisă în 11 state din cele 47 ţări membre ale Consiliului Europei, în timp ce relaţiile între persoane de acelaşi sex sunt recunoscute, prin parteneriate civile, în 24 de ţări

Romania primeste cea mai aspra sanctiune CEDO

de

Statul român este la un pas de cea mai aspra sanctiune CEDO din cauza incapacitatii de a rezolva problema restituirii în natura a proprietatilor sau a despagubirilor când retrocedarea nu este posibila . Doua cauze judecate ieri

ar putea deveni hotarâri-pilot, ceea ce ar duce la suspendarea tuturor spetelor similare aflate pe rolul instantei europene pâna când România va implementa masurile recomandate de CEDO

Ieri, instanta europeana a judecat cauzele Atanasiu si Poenaru vs. România si Solon vs. România, urmând sa decida daca va aplica procedura hotarârilor pilot în privinta statului român. Partile au fost audiate, au prezentat concluzii iar magistratii au ramas în pronuntare. Cel mai probabil decizia va fi facuta publica în cursul lunii septembrie.

Ce este o hotarâre-pilot

Potrivit practicii CEDO, printr-o hotarâre pilot se constata încalcarea unei prevederi a Conventiei ce afecteaza un numar mare de persoane apartinând statului respectiv. Curtea constata existenta unei probleme cu caracter structural, ce poate genera un numar semnificativ de hotarâri de condamnare a tarii în cauza. În cadrul unei hotarâri pilot, CEDO indica masurile generale ce se impun a fi adoptate, în vederea rezolvarii problemei cu caracter structural constatate. În opinia Curtii, masurile ce urmeaza a fi luate trebuie sa actioneze retroactiv, astfel încât toate situatiile în care s-ar putea constata încalcarea Conventiei sa fie solutionate. CEDO acorda o foarte mare importanta executarii hotarârilor pilot, întrucât îndeplinirea masurilor generale ce reies dintr-o astfel de hotarâre permite respingerea ca inadmisibila/radierea cauzelor repetitive pentru neepuizarea cailor de recurs interne.

CEDO a decis sa aplice aceasta procedura pornind de la numarul mare de cauze împotriva României înregistrate cu privire la mecanismul de restituire a proprietatilor confiscate de regimul comunist precum si de la faptul ca au fost adoptate numeroase legi contradictorii de restituire a proprietatilor. Concret, pronuntarea unei hotarâri pilot într-o cauza determina suspendarea tututor spetelor asemanatoare, pâna când statul vizat ia masurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvarea problemei. Procedura hotarârilor pilot face posibila identificarea grupului mare al cauzelor identice, toate vizând pe fond aceleasi încalcari de drepturi.

Sursa: Gandul