Românii urmează să își aleagă reprezentanții în Parlament pe 11 decembrie, așa cum se prevede în Hotărârea Guvernului nr. 634/2016 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2016. Votarea va începe de dimineață, la ora 7.00, și se va desfășura până la ora 21.00.
Regulile ce trebuie respectate în perioada electorală sunt stabilite prin Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Astfel, în timpul campaniei electorale, atât candidaţii și partidele politice, cât şi cetăţenii pot să-şi exprime opiniile, în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, a radioului, a presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
Emisiunile referitoare la campania electorală au dublu scop. Pe de o parte, de a informa corect alegătorii, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză, iar, pe de altă parte, de a face cunoscute programele politice ale candidaților. În acest sens, radiodifuzorii au obligaţia de a asigura o campanie electorală echitabilă, echilibrată şi corectă pentru toţi competitorii electorali. Acest lucru înseamnă că toți candidații trebuie să aibă posibilitatea de a se face cunoscuţi electoratului, să beneficieze de un tratament obiectiv şi echidistant.
Ce votăm? Ce este Parlamentul si ce fac parlamentarii?
La alegerile parlamentare vom alege, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani, deputații și senatorii țării noastre. Camera Deputaților și Senatul alcătuiesc Parlamentul României.
Așa cum este prevăzut în Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, Parlamenul reprezintă puterea legislativă și este una dintre cele trei puteri fundamentale din stat, alături de puterea judecătorească (instanțele judecătorești) și puterea executivă (Guvernul). În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având atribuția de a adopta legi, hotărâri și moțiuni. Deși deputații și senatorii sunt cei care trebuie să vină, de obicei, cu propuneri de legi, inițiativa legislativă poate aparține și Guvernului sau cetățenilor.
Alegerea senatorilor şi deputaţilor se face prin scrutin de listă şi pe bază de candidaturi independente. Listele de candidați sunt propuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. Sistemul electoral este bazat pe reprezentarea proporțională. Astfel, conform Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Cum vei putea să votezi și unde
La alegeri au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. În schimb, nu pot vota debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie și nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege. În ceea ce privește actele necesare, se poate vota în baza oricărui document dintre cele enumerate mai jos, valabil în ziua alegerilor:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic sau paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic;
- carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorii trebuie să voteze numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. Totuşi, dacă în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, vor fi înscriși pe listele electorale suplimentare.
Circumscripţiile electorale sunt constituite la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43, aşa cum se stabileşte prin Legea nr. 208/2015. Deci, alegătorii pot vota la secţia de votare la care sunt arondaţi sau, dacă nu se află în comuna, oraşul sau municipiul în care au domiciliul sau reşedinţa, pot vota la orice altă secţie din același judeţ.
Dacă nu ești sigur unde trebuie să te prezinți la vot și vrei să afli secţia de votare la care eşti arondat, accesează www.registrulelectoral.ro și introdu datele personale. În cazul în care constați că nu ești înscris în Registrul electoral sau ai fost înscris cu date eronate, poți sesiza birourile judeţene sau filialele Autorității Electorale Permanente (AEP).
Notă: În prezent, numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral este de aproximativ 18,9 milioane, conform datelor de pe site-ul AEP. Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înregistrate și actualizate datele de identificare ale tuturor cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora pe secții de votare.
Cum se desfășoară votarea
Conform legislației electorale, fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Votul este secret și personal, fiind interzisă votarea în numele altei persoane. De asemenea, este interzisă părăsirea secției de vot cu ştampile sau buletine de vot.
Tocmai pentru a se garanta respectarea acestor reguli și a evita cât mai mult posibil fraudarea, și de data aceasta alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot. În acest scop, se va folosi Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care are un rol important în asigurarea corectitudinii procesului electoral, precum și Aplicația informatică pentru verificarea dreptului de vot, care asigură prelucrarea datelor de identificare ale alegătorilor și compararea acestora cu datele deja înregistrate. Mai multe despre acest sistem puteți găsi aici.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Înainte de a vota, se va prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare, care se va ocupa de înscrierea CNP-ului în sistemul informatic. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde opțiunea lor. Apoi, buletinul de vot trebuie îndoit și introdus în urnă în așa fel încât să nu fie vizibilă alegerea făcută. În caz contrar, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.
Atenție! În cabina de vot nu pot intra în același timp două persoane. În principiu, este interzisă prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot, dar, dacă din motive temeinice un alegător nu poate vota singur, acesta poate alege un însoțitor pentru a-l ajuta. Totusi, persoana aleasă nu poate fi observator sau membru al biroului electoral.
Votul în străinătate
La aceste alegeri parlamentare, pentru prima oară, românii care locuiesc în străinătate vor putea să voteze prin corespondenţă, dar pentru asta trebuie să fie înscriși în Registrul electoral. Perioada de înscriere în acest registru s-a încheiat pe 14 septembrie, iar cei care n-au apucat să opteze pentru votul prin corespondență urmează să voteze direct la secție.
Cei care au ales să voteze prin corespondență vor primi la adresa indicată toate materialele necesare votării, inclusiv instrucțiuni, așa cum se arată în Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență.
În ceea ce privește votarea la secțiile de votare, se vor înființa 417 astfel de secții, așa cum este prevăzut în Hotărârea AEP privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016. Cele mai multe sunt în Italia (73), Spania (53) și Republica Moldova (35).