„Ghidul juridic al romanilor din strainatate”- AVOCAT ROMANIA

pot anula datoria la CASS , cum pot reduce perioada divortului , inregistrarea divortului in Italia reduce timpul , cum inregistrez casatoria in Romania , se impoziteaza veniturile din Romania , se acorda pensii romanilor din strainatate , cum pot schimba domiciliul , legea permite retragerea cetateniei romane , romanii cersetori sunt alungati , unde se presteaza activitatea

Cariera juridica in strainatate

de

Cariera juridica in strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5axspAcr8in

Cariera juridica in strainatateLegea de exercitare a profesiei de avocat si Statutul profesiei de avocat leglementeaza si consolideaza caracterul autonom si liberal al avocatului, acesta fiind supus doar legii, statutului precum si regulilor eticii profesionale.

Avocatul este cel care are menirea de a traduce in termeni juridici si legali cat mai fidel interesele si dorintele clientului, de a-l conduce, asista si reprezenta pe client in interactiunea sa cu Justitia si cu Institutiile Statului. In acest sens, avocatul exercita o serie de activitati, printre care enumeram (conform Statutului):

  • redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata

  • elaborarea de opinii legale

  • elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea

  • participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii

  • orice alte consultatii in domeniul juridic

  • intocmire si formulare, in numele si/sau interesul clientului, de cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia
  • asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor
  • atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare
  • activitati de mediere
  • activitati fiduciare
  • activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate
  • elaborarea proiectelor de acte normative

    Un element fundamental in relatia dintre client si avocatul sau il constituie increderea in corectitudinea informatiilor si datelor prezentate de ambele parti, precum si buna cooperare dintre cei doi, avand ca scop solutionarea cu succes a cazului.

 


Divort prin acord in strainatate

de

Divort prin acord in strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/MakHAyJZCVk

 Divort prin acord in strainatateCererea de divort prin acordul partilor stipuleaza ca ambii soti figureaza ca petenti. Ea va fi insotita de taxa de timbru judiciar, de acte si de imputernicirea avocatiala. Se va depune personal de catre soti la judecatoria care are competenta teritoriala asupra ultimului domiciliu efectiv al sotilor.

Cererea de divort prin acordul partilor va fi semnata de ambii soti. Daca acestia au convenit si asupra modalitatilor de solutionare a cererilor accesorii divortului, acestea se vor cuprinde in actiunea de divort.

In cazul divortului prin acord nu se administreaza probe cu privire la motivele de divort si nu se audiaza martori. Casatoria se va desface fara a se preciza cui apartine culpa, ea fiind definitiva si irevocabila.

Actele necesare in cazul divortului prin acord:

– Divortul prin acord fara partaj – fara minori (certificat de casatorie in original si fotocopie; cartea de identitate/buletinul sot – doua fotocopii; cartea de identitate/buletinul sotie – doua fotocopii)

– Divortul prin acord cu partaj – fara minori: (certificat de casatorie- original si o fotocopie; cartea de identitate/buletinul sot – doua fotocopii; cartea de identitate/buletinul sotie – doua fotocopii; lista bunurilor comune cu indicarea precisa a bunurilor ce urmeaza a fi preluate de catre fiecare sot si a valorii estimate a acestora; actele de proprietate ale bunurilor comune – 2 fotocopii ale fiecarui document)
– 1 exemplar al listei de bunuri se va trimite si pe email


Procura data unui avocat

de

Procura data unui avocat

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TL8WcEh5vN1

Procura data unui avocat

(1)Procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor.

(2)Dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi trecută în încheierea de şedinţă.

(3)Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecăţii, chiar dacă nu cuprinde nicio arătare în această privinţă; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru o anumită instanţă.

(4)Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.

(5)Asistarea de către avocat nu este cerută doctorilor sau licenţiaţilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile soţului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.

(6)De asemenea, asistarea de către avocat nu este cerută la judecătorie, când partea este reprezentată prin soţ sau rudă până la al patrulea grad inclusiv.

codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;


Divort cu minor in Romania

de

Divort cu minor in Romania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1YoSCH5zRTF

Divort cu minor in RomaniaCu toate ca prezenta partilor la termenele procesului de divort in Romania este ceruta de lege (cel putin a partii care a solicitat divortul), pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, divortul se poate pronunta si fara ca prezenta lor sa mai fie necesara.

Pentru cetatenii romani, aflati in strainatate, realizarea divortului in Romania, prin avocat, reprezinta cea mai usoara solutie de a divorta.

In conditiile legii, divortul si partajul (impartirea bunurilor comune din casatorie) se poate realiza de catre un Avocat imputernicit de cetateanul roman sau strain din strainatate, in baza unei imputerniciri speciale. Procesul de divort se va desfasura, in acest caz, in mod absolut asemanator cu cele in care partile (cei doi soti) sunt prezente in proces. Pot exista, insa anumite complicatii legate de localitatea partii adverse in strainatate.

Divortul nu se poate realiza la notar/Starea Civila, daca macar una dintre parti este in strainatate si nu se poate prezenta personal macar la intalnirea privind confirmarea deciziei divortului planificata conform procedurii de catre notar/Starea Civila.


Roman din strainatate cauta avocat

de

Roman din strainatate cauta avocat

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ArQKTeTNVwR

Roman din strainatate cauta avocat

Actele de stare civila ale cetatenilor romani intocmite in strainatate, la autoritatile locale competente, se TRANSCRIU, obligatoriu, in registrele de stare civila romane, in termen de 6 luni de la intoarcerea in tara sau de la primirea din strainatate a certificatului ori extrasului de stare civila.

Transcrierea certificatelor si a extraselor de stare civila se efectueaza cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanei.

Transcrierea certificatelor si a extraselor de stare civila privind cetatenii romani care nu au avut niciodata domiciliul in Romania se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucuresti si avizul prealabil al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti.

Cetatenii romani ale caror acte de stare civila au fost inregistrate in localitati care au apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state, pot solicita intocmirea actelor de stare civila la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primaria unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civila ce se gaseste in pastrarea Arhivelor Nationale, cu aplicarea prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 119/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Transcrierea acestor extrase in registrele de stare civila se face cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului si avizul prealabil al Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanei sau, dupa caz, al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti si a verificarilor prin care se stabileste:

a) daca titularul certificatului sau extrasului de nastere, casatorie sau deces este cetatean roman;
b) daca mai exista un alt act transcris sau reconstituit in tara;
c) domiciliul din tara, al titularului.

Documentele administrative emise de autoritatile straine, prezentate pentru inregistrarea in registrele de stare civila romane, precum si traducerile acestora care sunt facute la un notar public din strainatate, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Conventiei de la Haga din 05.10.1961 vor fi apostilate;
b) documentele eliberate de statele cu care Romania a incheiat tratate/conventii/acorduri de asistenta judiciara sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice alta formalitate;
c) documentele care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b) se supralegalizeaza, in conformitate cu prevederile art.162 din Legea nr. 105/1992.

Cererea de transcriere, se adreseaza primarului unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia isi are domiciliul titularul actului si se face in nume propriu, prin imputernicit cu procura speciala autentificata, precum si prin imputernicire avocatiala.

Minorii in varsta de peste 14 ani solicita transcrierea certificatelor de nastere in nume propriu asistat de unul dintre parinti sau, dupa caz de tutore; in cazul in care parintii au domicilii diferite, primaria competenta privind transcrierea certificatului de nastere poate fi oricare din cele doua primarii pe raza carora au domiciliul parintii minorului.


Refacerea actului de proprietate

de

Refacerea actului de proprietate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EFBu2YG4XhU

Refacerea actului de proprietate

Deşi pare greu de crezut, şoferii cărora li s-au furat actele maşinii trebuie să scoată bani din buzunar pentru alte documente. Şi pentru o banală modificare în certificatul de înmatriculare, proprietarul unui autoturism are de umblat după zeci de acte sau trebuie să facă dezbaterea succesorală. Ştiri pe aceeaşi temă. De pildă, dacă un membru al familiei a decedat, iar moştenitorul legal vrea să îşi treacă numele în certificatul de înmatriculare al maşinii, este obligat să facă dezbaterea succesorală, pentru care va plăti o taxă la notariat de câteva mii de lei.

În plus, viitorul proprietar al maşinii va fi nevoit să achite o taxă de 37 de lei la CEC şi una de 52 de lei la Poliţia Rutieră, ce reprezintă taxe de înmatriculare. „Este jenant ce se întâmplă. Vă rog să mă credeţi că umblu de trei zile să schimb numele tatălui meu de pe certificatul de înmatriculare şi tot nu am reuşit să aduc toate actele”, ne-a declarat Ciprian Munteanu (32 de ani).

La cele amintite anterior mai adaugaţi o fişă de înmatriculare vizată la Fisc, o cerere de transcriere de la un Xerox, copie după certificatul de deces, dar şi prezentarea cărţii de identitate şi a certificatului de înmatriculare la Poliţie. Un coşmar este şi pentru şoferii care au avut ghinionul de a le fi furat autoturismul.

Maşina va fi radiată, dar pe banii proprietarului, care trebuie să plătească pentru început 40 de lei drept taxă de radiere. La această taxă i se adaugă certificatul de înmatriculare, cartea de identitate a vehiculului, fişa de înmatriculare cu viza de la administraţia financiară locală, actul de identitate al proprietarului (original si copie) şi trei exemplare ale certificatului de radiere completat.


Ce ascunde cardul de sanatate

de

Ce ascunde cardul de sanatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ig7w87ij8Rq

Ce ascunde cardul de sanatate

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, consideră că un card „este un instrument periculos pentru societate“ şi că istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe cardurile de sănătate, aceste date fiind confidenţiale şi putând fi utilizate împotriva cetăţenilor.

„Într-o ţară cu o democraţie formală cum e România, în care lumea a uitat tradiţia democratică, în care frica şi conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e protejat şi politicienii noştri, decidenţii noştri nu au experienţa democraţiei. Poate fi utilizat împotriva cetăţeanului.

Aşa cum acum toată lumea e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar nu şi istoricul medical al pacienţilor, deoarece e o relaţie între medic şi pacient, şi nu între cel care plăteşte“, a declarat Vasile Astărăstoae.

Astărăstoae l-a dat drept exemplu pe dr.Vasile Cepoi, care a demisionat din Guvern pentru că Agenţia Naţională de Integritate a declarat că există suspiciuni asupra sa.


Scutire impozit pe salariu

de

Scutire impozit pe salariu

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/K5XCXrwCHG6

Scutire impozit pe salariu

Potrivit prevederilor acestui act normativ, angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), precum şi angajaţii persoanelor juridice române de drept public beneficiază de scutirea de impozit pe venit, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

– posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexa nr. 1 din ordin, respectiv analist, programator,proiectant de sistem informatic, etc;

– postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: centru de calcul, direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;

– au diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, având înscrisă una dintre specializările cuprinse în anexa nr. 2 din ordin, şi prestează efectiv una dintre activităţile prezentate în anexa nr. 1;

– angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari SUA (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.


Cand un contract devine nul

de

Cand un contract devine nul

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4LChwcCBgET

Cand un contract devine nulNulitatea poate fi definita ca fiind acea sanctiune de drept civil ce desfiinteaza actul juridic incheiat cu nerespectarea normelor juridice
Deci, nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.
Ø Spre exemplu, legea declara inalien abile bunurile care se afla in domeniul public al statului (de interes national) si al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local). Aceasta inseamna ca ele nu pot fi instrainate. Ca urmare, orice act juridic prin care s-au vandut sau donat bunuri publice este lovit de nulitate, deoarece la
incheierea lui s-au nesocotit prevederile legii. Ca urmare, se va considera ca el nu a fost nicicand incheiat, iar bunul public respectiv nu a parasit niciodata patrimoniul statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
Nulitatea indeplineste mai multe functii:
• Functia preventiva consta in aceea ca partile, stiind ca incalcarea prevederilor legii atrage nulitatea actului incheiat, vor incheia actul cu respectarea conditiilor de validitate ale acestuia, pentru a-l feri de nulitate;
• Functia sanctionatorie consta in aceea ca se sanctioneaza nerespectar ea legii;
• Functia reparatorie consta in inlaturarea efectelor contrare legii si bunelor moravuri.

5.2. Delimitarea nulitatii de alte cazuri de ineficacitate a actului juridic
Nulitatea nu este singura sanctiune care lipseste un act juridic de efecte. Configurarea ei corecta presupune distinctia fata de categoriile juridice cu care se invecineaza.
5.2.1 Raportul dintre nulitate si rezolutiune
Rezolutiunea consta in desfiintarea, cu efect retroactiv, a unui contract sinalagmatic, cu executare dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una dintre parti.
Asadar, daca debitorul nu isi indeplineste obligatiile contractuale, creditorul are posibilitatea de a opta intre:
• a solicita executarea silita (constrangerea debitorului sa-si execute obligatia) si
• a solicita rezolutiunea acestuia. Rezolutiunea apare ca fiind o sanctiune ce se poate aplica in cazul in care contractul, valabil incheiat, nu este ex ecutat.
Desi atat nulitatea, cat si rezolutiunea au acelasi efect, constand in desfiintarea cu efect retroactiv a actului juridic, ca si cum acesta nu s-ar fi
incheiat, ele nu pot fi identificate, ci se deosebesc prin urmatoarele elemente:
– in timp ce nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act juridic valabil incheiat. Aplicarea sanctiunii nulitatii se face independent de masura in care actul a fost sau nu executat (nu conteaza daca una dintre parti sau amandoua au executat deja actul conform prevederilor acestuia). Actul juridic era “nascut mort”; ceea ce s-a prestat deja se va restitui, fiind lipsit de temei legal. Dimpotriva, in cazul rezolutiunii avem de a face cu un act juridic pe deplin valabil; sanctiunea vizeaza doar neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catre una dintre parti ;

– nulitatea se poate aplica oricarui act juridic civil, pe cand rezolutiunea se poate aplica doar contractelor sinalagmatice, cu executare dintr-o data;
– in timp ce cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente
incheierii actului juridic, cauza rezolutiunii (neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale de catr e una din parti) este ulterioara momentului incheierii contractului.


Asigurare medicala persoane neangajate

de

Asigurare medicala persoane neangajate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VZXavXztoQw

Laptop in classic library

În conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor care realizează venituri impozabile altele decât cele din salarii le revin următoarele obligaţii:

  • să declare contribuţiile datorate către FNUASS la casa de asigurări de sănătate de care aparţin pe formularul tip;
  • să vireze contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate.

Art. 257 din Legea nr.95/2006 prevede următoarele:

(1)  Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art.213 alin.(1)

(2)  Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane desfăşoară activităţi independente care supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar;

c) veniturilor din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la litera b);

d) indemnizaţiilor de şomaj;

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;

f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mid individual şi / sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit.a) – e), art.257 alin.21 şi art. 213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

(21) În situaţia în care o persoană realizează venituri care sunt neimpozabile, contribuţia se calculează asupra veniturilor realizate.

(3) În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la alin.(2) lit.a) – e), alin. (21) şi la art. 213 alin. (2) lit.h), contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri.

Persoanlele care au obligaţia să se asigure, altele decât cele care realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, plătesc copntribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată prin aplicarea cotei de 6,5% la salariul de bază minim brut pe ţară.

Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei în conditiile prezentei legi si care nu o respecta datoreaza pentru perioada de întârziere majorari de întârziere în conditiile Codului de procedura fiscala.

În cazul în care contribuţiile datorate FNUASS nu sunt achitate la termen se trece la aplicarea măsurilor de executare silită.

Având în vedere numărul mare de persoane ce se prezintă zilnic la CAS Braşov, declaraţiile se pot trimite prin poştă, iar plata contribuţiei se poate face prin mandat poştal sau prin virament în cont bancar.


Munca la negru in Germania

de

Munca la negru in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/T12KuZhFNGH

Munca la negru in Germania  In anii trecuti in Germania au fost citeva mega-scandaluri privind munca la negru in care au fost implicati sute de cetateni romani. Acestia lucrau indeosebi  in domeniul constructiilor sau al alimentatiei publice, macelari mai bine zis.

Analizind informatiile din dosarele proceselor pe rol s-a observat ca angajatorii germani angajau cetateni romani pe salarii mai mici decit tariful minim pe ramura constructiilor adica 12,7 euro/ ora  sau a doua metoda, in cazul macelarilor, romanii erau angajati ai unor firme romanesti fantoma care nu plateau nici un fel de impozite nici in Germania si nici in Romania, eludind astfel sistemul de taxe din ambele tari. Onoarea romaneasca nu a fost atit de stirbita fiindca capii acestor afaceri erau germani get-beget. O parte dintre muncitori au platit insa amenzi, au fost expulzati sau au ramas neplatiti pe ultima lor luna de munca.

   Toate informatiile acestea m-au determinat sa studiez mai atent sanctiunile cu care pot fi pedepsiti atit angajatii la negru cit si angajatorii lor. Astfel, conform prevedrilor art.404, par.2, nr.4 din Codul Social, angajatul roman (sau de oricare alt neam) care  isi  începe activitatea fara aprobare de munca  este pedepsit cu amenda de pâna la 5.000 Euro. Pe deasupra, art. 49 din Legea privind sederea stipuleaza clar ca daca  se comite o contraventie privind permisul de sedere sau legea strainilor, aceasta se pedepseste cu amenda sau lipsirea de libertate pe o perioada de pâna la trei ani, iar în cazul depasirii perioadei de sedere se trece la expulzarea cetateanului strain.

In concluzie, riscurile pentru angajatul la negru sunt destul de mari, ca sa nu mai vorbim de faptul ca un angajat la negru nu beneficiaza de includerea în stagiul de cotizare la pensie a perioadei lucrate, de drepturi în caz de somaj, de prestatiile privind accidentul de munca acordate, precum si de alte drepturi. O parte din angajatorii la negru prostesc angajatii ca impozitele platite la stat oricum se pierd  odata contractul incheiat, dar nu este chiar asa, fiindca o parte din impozitele platite statului german  se pot recupera dupa incheierea activitatii. Dar despre acest lucru vom vorbi intr-un alt post.


Uzufructul Viager

de

Uzufructul Viager

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CTqi7HeNXah

Uzufructul Viager

uzufructul (dezmembrămământ al dreptului de proprietate), I. Definiţie II. Obiect III. Constituirea uzufructului IV. Capacitatea juridică a părţilor V. Durata uzufructului VI. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar VII. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului VIII. Stingerea uzufructului

I. Definiţie

In conformitate cu art. 703 coroborat cu art. 551 pct. 3 Cod civil, uzufructul este un drept real de folosinţă pe care o persoană îl exercită cel mult până la încetarea sa din viaţă sau în cazul persoanelor juridice pe o perioadă de maxim 30 de ani şi de a culege fructele bunului, cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

II. Obiect

Pot constitui obiectul dreptului de uzufruct:

– bunurile mobile;

– bunurile imobile;

– titlurile de valoare, rente viagere;

– o masă patrimonială sau cotă parte din aceasta;

– universalitate de fapt sau o cotă parte din aceasta.

Pot face obiectul uzufructului şi bunurile mobile con-

sumptibile (quasiuzufructul, conform art. 712 Cod civil.)

III. Constituirea uzufructului

Art. 704 alin. 1 stipulează că uzufructul se poate constitui prin:

– act juridic;

– uzucapiune;

– alte moduri prevăzute de lege.

Uzufructul convenţional se constituie prin acte juridice între vii (cu tilu oneros sau cu titlu gratuit) sau se poate constitui prin acte juridice mortis causa (testament).

în ceea ce priveşte actele juridice între vii, uzufructul poate fi constituit fie pe calea retenţiei (per deductio-nem), atunci când se transferă proprietatea bunului, înstrăinătorul rezervându-şi pentru el uzufructul, fie pe cale directă a înstrăinării {per translationem), când se reţine nuda proprietate şi se înstrăinează uzufructul.

Distincţia dintre cele două moduri de constituire a uzufructului, prezintă importanţă prin raportare la dispoziţiile art. 726 Cod civil. Astfel, în situaţia creării uzufructului per translationem, uzufructuarul este obligat să depună o garanţie pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, spre deosebire de situaţia creării per deductionem, când vânzătorul sau donatorul nu este obligat la o asemenea garanţie.

Atunci când uzufructul are ca obiect bunuri imobile,

actul juridic va trebui să îmbrace, sub sancţiunea nulităţii absolute, forma autentică, art. 704 cod civil făcând trimitere la dispoziţiile din materia Cărţii Funciare.

Prin urmare, dreptul de uzufruct urmează a fi intabulat în Cartea Funciară, notarul public care autentifică actul având obligaţia de a îndeplini formalităţile de publicitate imobiliară.

Uzufructul poate fi constituit şi prin testament, testatorul putând dispune prin testament, ca nuda proprietate să revină unei persoane, iar uzufructul să revină altei persoane.


Anulare sau predare pasaport

de

Anulare sau predare pasaport

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LWHrm9G9Tci

Anulare sau predare pasaport

Documente necesare pentru obtinerea unui pasaport de cetatean roman cu domiciliul in strainatate:

– permisul de sedere original;
– certificatul de nastere romanesc in original;
– certificatul de casatorie romanesc in original (pt. cei casatoriti si pt cei vaduvi),
– sentinta de divort ramasa definitiva in original (pt. cei divortati);
– certificatul deces romanesc al sotului/sotiei, in original (pt. cei vaduvi);
– pasaportul vechi in original si 2 fotocopii (primele 4 pagini);
– buletinele sau cartile de identitate romanesti in original;
– 4 fotografii color, recente, tip pasaport (3,5 x 4,5). Fotografiile trebuie sa reprezinte fizionomia actuala a titularului si sa fie realizate din fata, pe un fond clar, neutru si de o singura culoare, astfel incat sa permita identificarea conturului capului. Titularul nu trebuie sa aiba ochii inchisi, iar expresia fetei acestuia trebuie sa reprezinte o stare comuna;
– formularul “model 5″ completat in 3 exemplare.

NOTE:

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care solicita eliberarea unui nou pasaport si in al caror statut civil a intervenit una din modificarile referitoare la divort, adoptie, schimbare de nume si/sau prenume (in cazul cand schimbarea s-a facut in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate in unul din statele membre ale Uniunii Europene sau in unele din statele cu care Romania a incheiat tratate de asistenta juridica in materie civila sau de dreptul familiei), vor depune, la ambasada, separat, pe langa cererea si documentele necesare eliberarii pasaportului CRDS, si o cerere insotita de documentele justificative, in vederea inscrierii in registrele de stare civila romane a schimbarilor intervenite in statutul lor civil.

Recunoasterea in Romania a hotararilor straine pronuntate in alte state decat cele ale Uniunii Europene si in cele cu care Romania are tratate de asistenta juridica se va face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut in tara, in acest sens solicitantul adresandu-se personal sau prin imputernicit, cu procura autentificata la notar sau la ambasada.

In vederea inscrierii mentiunilor, impreuna cu cererea, se vor inainta urmatoarele documente:

– Hotararea (de divort, adoptie sau schimbare de nume/prenume), in copie, legalizata la misiunea diplomatica sau oficiul consular de cariera al Romaniei.

– Traducerea legalizata a acesteia, care va fi facuta la un traducator autorizat si care sa aiba aplicata Apostila conform Conventiei privind suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 05.10.1961.

– Certificat de nastere, in copie.

– Certificat de casatorie, in copie.

– Copie dupa pasaportul strain si dupa cel romanesc, atunci cand acesta exista.


Proces penal in Germania

de

Proces penal in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/foCWvZ1Ur4a

Proces penal in Germania

Costuri fixe în procedurile penale

Costuri fixe pentru părțile litigante în procedurile penale

În cauzele penale, cheltuielile judiciare se percep după pronunțarea hotărârii împotriva inculpatului. Valoarea cheltuielilor este stabilită în funcție de pedeapsa impusă și variază între 120 EUR și 900 EUR. Dacă nu s-a încheiat niciun acord cu privire la onorariu, avocatul, fie ca avocat al apărării, fie ca reprezentant al acuzării, este remunerat pentru atingerea anumitor obiective stabilite într-un cadru care, după cum prevede legea, trebuie definit în acest scop pentru fiecare cauză în parte.

În ce etapă a procedurilor penale trebuie plătite costurile fixe?

Cheltuielile de judecată trebuie plătite după pronunțarea hotărârii definitive. Dacă nu s-a stabilit altfel, onorariul avocatului trebuie plătit, în principiu, după îndeplinirea mandatului său. Cu toate acestea, avocatul are dreptul, prin lege, să primească un avans.


Proces penal in Spania

de

Proces penal in Spania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fHY3rxBqmMX

Proces penal in Spania

Caracterul unipersonal sau colectiv al instanţelor

În ceea ce priveşte caracterul unipersonal sau colectiv al instanţelor, toate sunt unipersonale cu excepţia Curţii Supreme, Înaltei Curţi Naţionale, Curţilor Superioare de Justiţie şi Instanţelor Provinciale.

Tribunal Supremo (Curtea Supremă) este formată dintr-un preşedinte, preşedinţii de secţie şi magistraţii care determină legea pentru fiecare din secţiile şi departamentele acesteia. Este compusă din cinci secţii: secţia civilă, secţia penală, secţia de contencios administrativ, secţia socială şi secţia militară.

Audiencia Nacional (Înalta Curte Naţională) este formată dintr-un preşedinte, preşedinţii de secţie şi magistraţii care determină legea pentru fiecare din secţiile şi departamentele acesteia (de apel, penală, de contencios administrativ şi socială).

Tribunales Superiores (Curţile Superioare de Justiţie) sunt formate din patru secţii (civilă, penală, de contencios administrativ şi socială). Sunt alcătuite dintr-un preşedinte, care este, de asemenea, preşedintele secţiilor civilă şi penală; preşedinţii de secţii şi magistraţii care determină legea  pentru fiecare dintre acestea.

Audiencias Provinciales (Instanţele Provinciale) sunt formate dintr-un preşedinte şi doi sau mai mulţi magistraţi. Acestea deţin competenţă pentru cauzele civile şi penale. De asemenea, este posibil să existe şi secţii cu aceeaşi componenţă.

Aspectul competenţelor

În afară de componenta teritorială, trebuie subliniate diferitele cauze şi materii care pot fi înaintate instanţelor şi care determină existenţa a patru ordine jurisdicţionale:

Civil: judecă litigiile care nu au fost înaintate în mod expres altui ordin jurisdicţional. De aceea, poate fi clasificat drept ordin de drept comun.

Penal: Ordinul penal judecă procesele şi cauzele penale. O caracteristică a dreptului spaniol constă în faptul că acţiunea de drept civil rezultată în urma unei fapte penale poate fi exercitată împreună cu cea penală. În acest caz, instanţa penală va stabili despăgubirile corespunzătoare pentru remedierea daunelor şi prejudiciilor cauzate de infracţiunea sau fapta penală respectivă.

Contencios administrativ: ordinul contenciosului administrativ controlează legalitatea  acţiunilor administraţiilor publice şi examinează cererile de atragere a răspunderii patrimoniale adresate împotriva acestora.

Social: examinează pretenţiile înaintate ce ţin de dreptul social, atât în cazul litigiilor individuale dintre angajat şi angajator, cu ocazia încheierii unui contract de muncă, cât şi în caz de negociere colectivă, precum şi în cadrul pretenţiilor privind asigurările sociale sau celor înaintate împotriva statului, atunci când acesta din urmă este responsabil de legislaţia muncii.

Pe lângă cele patru ordine jurisdicţionale, în Spania există o jurisdicţie militară.

Jurisdicţia militară presupune o excepţie de la principiul unităţii jurisdicţionale.

Pentru informaţii suplimentare, consultaţi pagina privind jurisdicţia de drept comun în Spania.

În Spania nu există niciun ordin jurisdicţional extraordinar, însă în cadrul ordinelor jurisdicţionale menţionate au fost create instanţe speciale în funcţie de materia abordată. De exemplu, există Juzgados de Violencia sobre la Mujer (instanţe pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor), Juzgados de vigilancia penitenciaria (instanţe de supraveghere a executării pedepselor) sau de menores (instanţe pentru minori). Aceste instanţe sunt de jurisdicţie de drept comun, dar sunt specializate într-o anumită materie. Pentru informaţii suplimentare, a se vedea capitolul privind instanţele specializate din Spania.

Ierarhia instanţelor

Spania urmează un model de instanţă dublă, ceea ce determină ierarhizarea tribunalelor în cadrul unui sistem de căi de atac.

Trebuie să înţelegem ce prevede sistemul juridic spaniol în privinţa competenţelor fiecărei instanţe pentru a vedea ce căi de atac există şi în faţa cărei instanţe vor trebui să se prezinte. Pentru informaţii suplimentare, a se vedea prezentarea jurisdicţiei de drept comun în Spania.


Proces penal in Italia

de

Proces penal in Italia

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EaqQQrAm7Vb

Proces penal in Italia

Săvârşirea infracţiunii duce la naşterea raportului juridic de drept penal. Conţinutul acestui raport cuprinde dreptul statului de a trage la răspundere penala infractorul şi obligaţia acestuia de a suporta consecinţele faptei sale. Pentru a soluţiona un atare conflict, ce s-a iscat între stat şi infractor, este necesara o activitate succesiva din partea statului. De aceea, în orice stat exista organe competente de a soluţiona cauzele penale, organe ce desfăşoară o activitate denumita procesul penal.

Activitatea instanţelor de judecată in soluţionarea conflictului de drept penal este principală, dar imposibilă în perioada moderna, fără o activitate permegătoare judecării prin care se descoperă infracţiunea, se identifică infractorii şi se administrează probe în scopul tragerii la răspundere penală a vinovaţilor. Statul organizează combaterea fenomenului infracţional printr-o activitate diversă şi complexă a mai multor organe specializate de urmărire penală, procuratura şi instanţele de judecată.

Pentru realizarea justiţie  nu este suficientă doar activitatea de sine stătătoare a organelor competente; în aceste acţiuni sunt atraşi sau participă persoane cu drepturi şi obligaţii procesuale ce decurg din faptul săvârşirii infracţiunii, precum şi alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate să contribuie la rezolvarea cauzei penale.

Prin urmare, justiţia penală constituie o parte componenta a unei activităţi mai vaste şi complexe care este procesul penal.

Procesul penal în calitate de categorie juridică a fost definit în literatura de specialitate ca o activitate reglementată de lege, desfăşurată de organele competente cu participarea părţilor şi altor persoane, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspunderea penală.

În alte izvoare doctrinale procesul penal a fost definit ca un sistem de acţiuni al organelor de stat competente şi raporturi juridice ce se nasc între aceste organe şi participanţi, menţionându-se ,deci, două elemente definitorii, or la aceste doua elemente se adaugă şi al treilea element “acţiunea procesuale al persoanelor ce participă în cauza penală”. Alte definiţii date în literatura juridică de specialitate nu conţine deosebiri esenţiale, fiind apropiate de cea enunţată, referindu-se la scopul imediat şi mediat al procesului penal. Într-o altă opinie, în doctrina germană, procesul penal se defineşte ca “o mişcare reglementată de lege a cauzei penale spre emiterea sentinţei”


Pot fi somer in diaspora

de

Pot fi somer in diaspora

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Vy61F7kBPYY

Pot fi somer in diaspora
Romanii sunt urmati de marocani, cu o comunitate de peste 87.000 de persoane si de ecuadorieni, cu aproape 80.000 de cetateni. Columbienii, chinezii si peruanii sunt urmatorii in acest top. In ce priveste cetatenii europeni, bulgarii reprezinta cea mai numeroasa comunitate, dupa cea a tarii noastre, cu peste 30.000 de cetateni care traiesc in zona Madridului.

In regiune exista 180 de nationalitati distincte si exista si 250.000 de madrileni de cu origini straine care au si nationalitate spaniola.

Potrivit datelor Raportului Populatiei Straine, in comunitatea madrilena, la 1 ianuarie proportia strainilor din zona capitalei spaniole era de 15,26 la suta.


Cum infiintez un SRL-D – Acte SRL-D

de

SRL-D beneficiaza de ajutor de stat de 10.000 euro

Pot beneficia de prevederile Programului: persoanele fizice, denumite in continuare intreprinzatori debutanti, care indeplinesc cumulativ, la data depunerii Formularului de inscriere in program, urmatoarele criterii de eligibilitate:

a)    au capacitate juridica deplina de exercitiu, au varsta de pana la 35 de ani, impliniti cel mai tarziu in ziua inregistrarii cererii de inmatriculare a societatii cu raspundere limitata in Registrul Comertului;
b)    anterior datei inmatricularii societatii in Registrul Comertului nu au mai detinut si nu detine calitatea de actionar sau asociat al unei intreprinderi constituite in Spatiul Economic European;
c)    infiinteaza pentru prima data o societate comerciala cu raspundere limitata in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale prezentei Ordonante de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
d)    declara pe propria raspundere, sub sanctiunea legii penale pentru declaratii mincinoase, ca indeplineste conditiile prevazute la lit. b, pe care o depune la Registrul Comertului odata cu cererea de inmatriculare a societatii;
e)     sa nu mai fi beneficiat de finantare in cadrul acestui Program.
Daca la data inregistrarii cererii de inmatriculare a societatii cu raspundere limitata in Registrul Comertului, conditia referitoare la varsta este indeplinita, aceasta se considera indeplinita pe intreaga perioada de acordare a facilitatilor.
3.2 Pentru incadrarea in Program, microintreprinderea infiintata de intreprinzatorul debutant trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a)    este societate comerciala cu raspundere limitata-debutant (SRL-D), care functioneaza pe durata nedeterminata, in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale ordonantei de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
b)    se incadreaza in categoria microintreprinderilor in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii,  cu modificarile si completarile ulterioare, si ale  ordonantei de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
c)    este infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) intreprinzatori debutanti asociati. Conditiile pentru intreprinzatorul debutant trebuie indeplinite de fiecare dintre asociati, asa cum se prevede in Art. 3.1 al prezentului Ghid;
d)    este administrata de asociatul unic, de unul sau mai multi administratori dintre asociati;
e)    are in obiectul de activitate cel mult 5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2).

In cele 5 (cinci) grupe de activitate nu pot fi incluse ca obiect de activitate al societatii urmatoarele:
•    intermedieri financiare si asigurari:
–    641 – Intermediere monetara
–    642 – Activitati ale holdingurilor
–    643 – Fonduri mutuale si alte entitati financiare similare
–    649 – Alte activitati de intermedieri financiare, exclusiv activitati de asigurari si fonduri de pensii
–    651 – Activitati de asigurari
–    652 – Activitati de reasigurare
–    653 – Activitati ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)
–    661 – Activitati auxiliare intermedierilor financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si fonduri de pensii
–    662 – Activitati auxiliare de asigurari si fonduri de pensii
–    663 – Activitati de administrare a fondurilor
•    tranzactii imobiliare:
–    681 – Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii
–    682 – Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
–    683 – Activitati imobiliare pe baza de comision sau contract
•    920 – activitati de jocuri de noroc si pariuri
•    productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope:
–    110 – Fabricarea bauturilor (cu exceptia clasei 1107 – Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate)
–    1200 – Fabricarea produselor din tutun
–    2540 – Fabricarea armamentului si munitiei
–    2051 – Fabricarea explozivilor
–    4635 – Comert cu ridicata al produselor din tutun
–    4725 – Comert cu amanuntul al bauturilor, in magazine specializate
–    4726 – Comert cu amanuntul al produselor din tutun, in magazine specializate
precum si activitatile excluse de normele europene pentru care nu se poate acorda ajutor de stat, respectiv:
a)    activitati de pescuit si acvacultura, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000:
–    031 – Pescuitul
–    032 – Acvacultura
b)    activitati legate de productia primara a produselor agricole asa cum sunt enumerate in anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene:
–    011 – Cultivarea plantelor nepermanente
–    012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente
–    013 – Cultivarea plantelor pentru inmultire
–    014 – Cresterea animalelor
–    015 – Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)
–    016 – Activitati auxiliare agriculturii si activitati dupa recoltare
–    017 – Vanatoare, capturarea cu capcane a vanatului si activitati de servicii anexe vanatorii
c)     activitati de procesare si marketing ale produselor agricole listate in anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in urmatoarele cazuri:
a.    cand cuantumul ajutorului este stabilit pe baza pretului sau a cantitatii produselor de acest tip cumparate de la producatorii primari sau puse pe piata de operatorii economici respectivi;
b.    cand ajutorul este conditionat de a fi partial sau integral cedat producatorilor primari (fermieri);
d)    activitati legate de export catre state terte sau state membre, si anume, ajutoarele legate direct de cantitatile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;
e)    ajutoarele destinate utilizarii produselor nationale in detrimentul celor importate;
f)    ajutoarele destinate agentilor economici care activeaza in sectorul carbonifer, asa cum este definit in Regulamentul CE nr. 1.407/2002 privind ajutorul de stat pentru industria carbunelui (CAEN  Rev.2)
–    051 – Extractia carbunelui superior
–    052 – Extractia carbunelui inferior
–    061 – Extractia petrolului brut
–    062 – Extractia gazelor naturale
–    0721 – Extractia minereurilor de uraniu si toriu
–    0892 – Extractia turbei
–    091 – Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale
–    099 – Activitati de servicii anexe pentru extractia mineralelor
g)    ajutoarele pentru achizitionarea vehiculelor de transport rutier de marfa acordate agentilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfa contra cost.

Informatii preluate de pe SRL – D online-firme.ro

Veniturile realizate din Romania – DECLARATIE

de
Veniturile realizate din Romania - DECLARATIE
Veniturile realizate din Romania – DECLARATIE
Declaratia se depune de catre persoanele fizice care realizeaza, in mod individual sau intr-o forma de asociere, venituri in bani si/sau in natura din Romania, provenind din:

  • activitati independente;
  • cedarea folosintei bunurilor;
  • activitati agricole pentru care venitul net se stabileste in sistem real;
  • piscicultura;
  • silvicultura;
  • transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise;
  • operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionale pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Acte publicate in Monitorul Oficial 696- 700 din 14 noiembrie 2013

de

Acte publicate in Monitorul Oficial 696- 700 din 14 noiembrie 2013

  • Ordinul 360/1.825/2.080/2013 al ministrului delegat pentru energie, al ministrului delegat pentru buget si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala „Servicii Energetice Moldova” — S.A., filiala a Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” — S.A.
  • Ordinul 361/1.833/2.081/2013 al ministrului delegat pentru energie, al ministrului delegat pentru buget si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala FISE ELECTRICA SERV – S.A., filiala a Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” — S.A.
  • Ordinul 362/1.827/2.082/2013 al ministrului delegat pentru energie, al ministrului delegat pentru buget si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala „Medserv Min” — S.A.
  • Ordinul 366/1.828/2.090/2013 al ministrului delegat pentru energie, al ministrului delegat pentru buget si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala „Unitatea de Executie Foraje Motru” — S.A.
  • Ordinul 397/1.829/2.182/2013 al ministrului delegat pentru energie, al ministrului delegat pentru buget si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comerciala MINPREST SERV — S.A., Rovinari

 Monitorul Oficial nr. 697/2013, Partea I

  • Decizia 363/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 si 10 din Codul de procedura penala
  • Decizia 366/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II — art. 8 alin. (1) si art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar
  • HG 862/2013 privind inscrierea in inventarul centralizat al bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului, modificarea datelor de identificare si darea in administrarea Ministerului Culturii si a Bibliotecii Nationale a Romaniei a unui imobil aflat in domeniul public al statului
  • HG 864/2013 privind actualizarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 Monitorul Oficial nr. 698/2013, Partea I

  • Ordinul 5.294/2013 al ministrului educatiei nationale privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de definitivare in invatamant in anul scolar 2013—2014

 Monitorul Oficial nr. 699/2013, Partea I

  • Legea 290/2013 pentru completarea Legii nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Romane
  • Decretul 860/2013 privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Romane
  • Legea 293/2013 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2013 privind prorogarea termenului prevazut la art. V din Ordonanta Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica
  • Decretul 863/2013 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 22/2013 privind prorogarea termenului prevazut la art. V din Ordonanta Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica
  • Legea 294/2013 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2013 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare referitoare la premierea elevilor care au obtinut media 10 la examenul de bacalaureat 2013
  • Decretul 864/2013 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2013 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare referitoare la premierea elevilor care au obtinut media 10 la examenul de bacalaureat 2013
  • Legea 296/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
  • Decretul 879/2013 privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
  • Decizia 338/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputatilor
  • Decizia 384/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
  • Decizia 391/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 106 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici si ale art. 58 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic

 Monitorul Oficial nr. 700/2013, Partea I

  • Ordinul 5397/2013 al ministrului educatiei nationale pentru modificarea si completarea Metodologiei privind formarea continua a personalului din invatamantul preuniversitar, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.561/2011

  • Hotararea 59/2013 a Autoritatii de Supraveghere Financiara pentru aprobarea Normei nr. 14/2013 privind investitiile organismelor de plasament colectiv in instrumente ale pietei monetare de tipul biletelor la ordin

  • Norma 14/2013 a Autoritatii de Supraveghere Financiara privind investitiile organismelor de plasament colectiv in instrumente ale pietei monetare de tipul biletelor la ordin

 

Avocat comercial – Drept comercial

de

Avocat comercial – Drept comercial

Debitorii vor putea cere intrarea in insolventa doar daca au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de suma ca in prezent, se propune in proiectului noii legi a insolventei, lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei.

Daca in forma actuala a legii era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa doar pentru creditor, prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag si pentru debitor. Aceasta va fi aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

„Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat”, se arata in proiectul de lege privind procedurile de pre-insolventa si insolventa, citat de Agerpres.

In sensul asigurarii echilibrului intereselor, totodata noul Cod al insolventei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca procesele pe clauze abuzive ale băncilor

de

Guvernul a decis din nou să întindă o mână sistemului bancar în problema clauzelor abuzive. Procesele care ar putea duce la eliminarea unor astfel de clauze din toate contractele de credit vor ajunge să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de cel mai înalt grad din sistemul judiciar românesc. Ce bancă are motive de bucurie şi cine nu prea.
Din nou, împotriva debitorului român, guvernul joacă alături de băncile comerciale şi banca centrală, folosind paravanul obligaţiilor asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional.

Într-un draft al scrisorii de intenţie cu FMI pentru noul acord, cel de-al treilea, guvernul Ponta se angajează ca procesele pe clauze abuzive înaintate de Protecţia Consumatorilor (sau de o asociaţie de consumatori mare, dacă va mai exista această posibilitate) să se judece la instanţele superioare, capăt de linie fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum au cerut, în prealabil bancherii.

Guvernul se angajează, astfel, să modifice unele prevederi din legea 193/2000 care nu au intrat încă în vigoare, fiind amânate de trei ori până acum, ultima dată propusă pentru aplicare fiind 1 octombrie 2013. Legea privind clauzele abuzive din contracte la care facem referire este implementarea incompletă a unei directive europene din 1992 şi, cu ocazia punerii în vigoare a noului Cod de procedură civilă, aceasta ar fi trebuit să conţină posibilitatea ca acele clauze considerate abuzive de către instanţe să fie eliminate din toate contractele care o conţin încheiate între profesionistul în cauză şi clienţii săi, fără ca cei din urmă să fie nevoiţi să întreprindă acţiuni individuale.

Altfel spus, pentru că în contractele preformulate, de adeziune, clauzele sunt identice, soluţiile instanţelor în litigii ar trebui să fie similare. Asta îşi dorea, iniţial, şi legiuitorul român, urmând conduita noului Cod de procedură. Procesele ar fi urmat să se judece în sistemul tur-retur, cu fondul judecat la Tribunal şi cu apelul la Curtea de apel. Deşi în România deciziile definitive ale instanţelor sunt echivalente ca putere, indiferent de rangul curţii care le-a emis, ceva a tulburat lumea bancară (sau o parte a ei), care a considerat că adevărul se află doar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În favoarea acestei soluţii s-a pronunţat şi guvernatorul Mugur Isărescu, deşi a susţinut în repetate rânduri că nu ţine partea băncilor, ci a deponenţilor, punând astfel în antiteză cele două categorii de clienţi ai băncilor: cei (posibil) abuzaţi şi pe cei cu depozite.

“E de glumit când ai aproape jumătate din valoarea PIB-ului sub formă de economisiri în sistemul bancar? Cine îşi permite să glumească cu valoarea acestor lucruri? Clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi”, a declarat Isărescu, într-o conferinţă de presă.

Executat silit de banca+licitatie imobil banca+Executare silita Romania+Ce trebuie să faci dacă banca te execută silit

de

Executat silit de banca+licitatie imobil banca+Executare silita Romania+Ce trebuie să faci dacă banca te execută silit Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare. Dacă nu au primit-o e ceva în neregulă şi pot face contestaţie la executare.

Dacă ştiu că au întârziat cu plăţile, împrumutaţii pot urmări să vadă dacă s-a făcut o cerere de executare împotriva lor. Dacă nu urmăresc, clienţii află abia atunci când a fost demarată procedura de executare silită. Atunci clienţii nu mai au la îndemână foarte multe căi de a se apăra. O executare imobiliară poate dura două luni. Dacă executorul judecătoresc depune diligenţele pentru a se mişca repede, executarea poate dura foarte puţin”, a mai declarat Sandra Dinescu.

E posibil ca banca să poată modifica unilateral contractul şi în acelaşi timp să obţină încuviinţarea executării silite a contractului iniţial. E foarte greu să verifici sumele. Singura cale pe care clientul o are la îndemână este contestaţia la executare. Acesta are un termen foarte strict, de 15 zile de la primirea notificării. Dacă în 15 zile împrumutatul nu sesizează instanţa judecătorească, nu se mai poate prevala de niciun fel de neregularitate comisă de bancă. Trebuie neapărat respectata acest termen de 15 zile.

Notificarea se consideră comunicată, chiar dacă nu se semnează pentru primirea sa, dacă rămâne în cutia poştală sau împrumutatul nu este în ţară.

Această procedură nu este îndeplinită doar în cazul unui credit ipotecar. Banca vă poate vinde casa şi pentru un credit de consum. Banca nu este obligată să înceapă executarea cu bunurile mobile, poate trece direct la bunurile imobile.

Se poate întâmpla să vă fie executat silit imobilul aflat în proprietate şi dacă sunteţi garant al unui rău-platnic.

AVOCAT ROMANIA+pentru romanii din strainatate

de

AVOCAT ROMANIA+pentru romanii din strainatatea Cetateanul strain va trebui sa prezinte, in vederea inregistrarii cererii de incheiere a casatoriei, urmatoarele documente:
act de identitate valabil;

 
certificat de nastere;
certificat de celibat (care confirma faptul ca persoana nu este deja casatorita) emis de autoritatile statului de cetatenie sau de ambasada sau consulatul statului de cetatenie;
certificat de cutuma (care prezinta conditiile de forma si fond pentru inchierea casatoriei prevazute de legislatia statului de cetatenie) emis de autoritatile statului de cetatenie sau de ambasada sau consulatul statului de cetatenie.

In cazul in care casatoria a fost incheiata in fata autoritatilor straine (Oficii de stare civila dintr-o tara straina, Ambasada sau Consulat al unui strat strain din Romania) puteti opta pentru solicitarea inscrierii certificatului de casatorie in registrele de stare civile romane de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate sau pentru transcriea obligatorie in termen de 6 luni de la data cand cetateanul roman s-a intors in Romania sau de la primirea din strainatatea a certificatului de casatorie.

Divort in Romania + Transcrierea casatoriei in Romania +Legaturi personale cu minorul

de

Divort in Romania + Transcrierea casatoriei in Romania +Legaturi personale cu minorul Divortul in Romania pentru cetatenii din strainatate
Cetatenii romani din strainatate pot, in anumite conditii, divorta in Romania, mandatand un avocat din Romania sa ii reprezinte. Cabinetul nostru este specializat in reprezentarea clientilor din afara tarii, avand o bogata experienta in Dreptul Familiei.

Se asigura o gama completa de servicii juridice necesare clientilor cu domiciliul in strainatate in cazul desfasurarii unor procese de divort si divort in Romania:
consultanta juridica de specialitate
reprezentare in procese de divort, obtinerea hotararii de divort, de partaj
reprezentare in procese de stabilire si modificare a pensiei de intretinere, de incredintare a minorilor din casatorie, de stabilire a programului de vizitare
redactare documente juridice necesare: cerere de divort, intampinare, cereri precizatoare, tranzactii pentru partaj, intelegeri, concluzii, alte documente
legalizare judecatoreasca a hotarilor de divort
apostilare, supralegalizare hotarare de divort
obtinere documente necesare: certificate de casatorie, certificate de nastere, de deces.
alte servicii juridice de specialitate

Avocat Romania+consultanta juridica si reprezentare cetateni romani si straini in Romania. Avocat pentru divort si partaj

de

Avocat Romania+consultanta juridica si reprezentare cetateni romani si straini in Romania. Avocat pentru divort si partaj

Avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un cadru solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul avocaților definitivi.

În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție.

În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.

Servicii Avocat Romania-AVOCAT BUCURESTI

de

Servicii Avocat Romania-AVOCAT BUCURESTI – Cabinetul de avocat COLTUC are o bogata experienta in reprezentarea in Romania a clientilor din strainatate:

Consultanta juridica la distanta (email, telefon, fax, posta regulata), consultanta juridica gratuita initiala

Reprezentarea in fata instantelor din Romania in procese de divort, stabilire incredintare copii din casatorie (custodie), stabilire/modificare pensie de intretinere

Recunoasterea hotararilor instantelor din strainatate in fata autoritatilor din Romania;

Obtinerea documentelor de stare civila/a actelor oficiale, precum si a duplicatelor, in cazul pierderii acestor documente (certificat casatorie, certificat nastere, certificat deces), obtinerea cazierului judiciar

Infiintari si modificari firme/societati comerciale

Cabinetul de avocat COLTUC ofera clientilor consultanta juridica, reprezentare in litigii in Romania, la preturi extrem de rezonabile:

Divort, pensie de intretinere, stabilire si tagaduire paternitate, incredintare copii minori, dreptul familiei

Infiintari si modificari firme, notificari, litigii comerciale, redactare documente, negociere contracte

Redactare acte, documente si contracte

Drept penal: reabilitare judecatoreasca, infractiuni

Alte litigii civile si penale, proprietate intelectuala

„Ghidul juridic al romanilor din strainatate”- AVOCAT ROMANIA

de

„Ghidul juridic al romanilor din strainatate”- AVOCAT ROMANIA.VEZI EMISIUNEA AICI.

 

 

 

 

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!