indemnizaţia de creştere a copilului 2016

Persoanele care obţin venituri impozabile timp de minimum 12 luni în ultimii doi ani anteriori datei de naştere a copilului vor putea să beneficieze la cerere de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea acestuia. Aşa se va arăta, începând de la 1 iulie, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, ce va fi modificată semnificativ de Legea nr. 66/2016.

„Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (acestea două nu sunt incluse pe listă în prezent – n. red.), supuse impozitului pe venit (…), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, va dispune OUG nr. 111/2010.

În momentul de faţă, condiţia este de a realiza venituri în ultimul an anterior naşterii, iar părinţii trebuie să opteze între concediul de creştere până la vârsta de un an (sau până la trei ani, dacă este vorba de un copil cu handicap) şi concediul de creştere până la vârsta de doi ani. Prin urmare, de la 1 iulie, concediul va avea o durată unică.

78.000

Acesta este numărul aproximativ de persoane care se vor bucura, de la 1 iulie, de creşterea indemnizaţiei minime, conform estimărilor făcute de Guvern. Numărul total al beneficiarilor indemnizaţiei va ajunge, de luna viitoare, la aproximativ 140.000, de la 138.700, în prezent.

Cuantumul indemnizaţiei lunare va fi de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori naşterii copilului, limita minimă fiind de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară, adică 1.062,5 lei.Până la 30 iunie, raportarea se face la indicatorul social de referinţă, nu la salariul minim, iar indemnizaţia are atât limite minime, cât şi limite maxime, după cum urmează:

• cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (sau până la trei ani, dacă este vorba de un copil cu handicap);
• cel puţin 600 de lei şi cel mult 1.200 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.

Asta înseamnă că de luna viitoare va trebui respectat doar cuantumul minim de 1.062,5 lei, indemnizaţia maximă urmând să fie, în anumite cazuri, chiar mai mare de 3.400 de lei.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului vor putea fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.

Atenţie! Persoanele care se vor afla în concediul de creştere la data de 1 iulie se vor putea bucura de recalcularea indemnizaţiei. Totodată, părinţii care nu pot acum să ceară intrarea în concediu sau care s-au aflat în concediu şi li s-a suspendat plata indemnizaţiei vor putea să se bucure (din nou) de aceste drepturi. (Informaţii pe larg despre regulile pentru recalcularea indemnizaţiei de creştere, ce au fost adoptate miercuri de către Guvern, găsiţi aici.)

Oricare dintre părinţi poate cere intrarea în concediu

Indemnizaţia lunară pentru concediul de creştere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi fireşti ai copilului, pentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare. Mai exact, solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

• să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie);
• să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
• să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

De reţinut este că, atunci când ambii părinţi îndeplinesc condiţiile pentru acordarea concediului de creştere, cel puţin o lună din perioada totală a concediului trebuie să fie alocată persoanei care n-a solicitat acest drept. Cu alte cuvinte, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună. De la 1 iulie, dacă tatăl nu va cere să intre în concediul de cel puţin o lună, mama va putea să opteze pentru un concediu fără plată.

Important! Până la 30 iunie, beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni sunt obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate. În caz contrar, plata indemnizaţiei lunare se suspendă. Totuşi, această condiţie obligatorieva fi eliminată de la 1 iulie.

De ce acte au nevoie părinţii

Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

5.500

Acesta este numărul aproximativ de persoane care se vor bucura, de la 1 iulie, de o indemnizaţie mai mare de 3.400 de lei, potrivit estimărilor Executivului. În acelaşi timp, circa 52.000 de persoane vor primi în continuare aceeaşi indemnizaţie.

• copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
• actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
• actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
• dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
• dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
• orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Cererea de concediu şi indemnizaţie, precum şi actele doveditoare, trebuie depuse la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Apoi, acestea sunt transmise agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale, aceasta fiind comunicată solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

Atenţie! Într-un comunicat de presă remis miercuri redacţiei noastre, referitor lamodificarea normelor pentru aplicarea OUG nr. 111/2010, Guvernul a subliniat că prezentarea în copie a documentelor justificative va fi de-ajuns, de la 1 iulie. Astfel, solicitanţii nu vor mai fi nevoiţi să vină cu copii legalizate, verificarea copiilor simple urmând să se facă direct prin confruntarea cu actele originale.

În concediu, părintele poate obţine venituri limitate

Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are voie să obţină venituri impozabile fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, însă doar dacă acestea nudepăşesc o limită anuală stabilită de OUG nr. 111/2010.

Concret, până la 30 iunie, plata indemnizaţiei nu se suspendă dacă părintele aflat în concediu realizează venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, de maximum 3.000 de lei într-un an calendaristic. Totuşi, limita va creşte, de la 1 iulie, la 3.187,5 lei, deoarece aceasta nu va mai fi raportată la indicatorul social de referinţă ci la cuantumul minim al indemnizaţiei de creştere (mai precis, 1.062,5 lei x 3).

De asemenea, suspendarea plăţii nu se aplică nici persoanei care „primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu”, nici persoanei care primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean (indiferent de nivelul acestora).

În afară de situaţia în care beneficiarul obţine venituri şi nu se încadrează în excepţiile amintite, ordonanţa de urgenţă stabileşte că suspendarea plăţii indemnizaţiei intervine în ziua următoare celei în care, de exemplu, acesta este decăzut din drepturile părinteşti, nu mai îndeplineşte condiţiile legale sau se constată înregistrarea (timp de trei luni consecutive) de mandate poştale returnate.

Atenţie! Plata indemnizaţiei va înceta cu ziua următoare celei în care copilul împlineşte vârsta de doi ani, respectiv de trei ani, în cazul copilului cu handicap.