Statisticile oficiale ne pot oferi informatii cu privire la criminalitatea legala, nu si la criminalitatea reala, fiind binecunoscut faptul ca in cazul acestui tip de infractiuni cifra neagra a criminalitatii ajunge la rate foarte mari, tocmai

datorita faptului ca infractiunile informatice nu sunt in general raportate.

Raportul DIICOT din 2007 face vorbire despre 364 de cazuri rezolvate, inregistrandu-se o crestere de 100% fata de anul 2006.

Raportul CSM privind starea Justitiei din 2008 ne dezvaluie faptul ca in cursul anului 2008 au fost solutionate de catre DIICOT un numar de 340 de cauze privind criminalitatea informatica, in scadere cu 6,59% fata de anul anterior.

Statisticile Politiei din primele 7 luni ale lui 2009 arata ca au fost finalizate cercetarile in 56 de cazuri, fiind trimise in judecata 269 de persoane, din care 167 aflate in stare de arest preventiv.

Se poate spune, asadar, ca infractiunile informatice inregistreaza o crestere constanta, dar sigura, in timp ce fraudele informatice si infractiunile cu carti de credit ocupa primele pozitii in totalul infractiunilor instrumentate de anchetatorii romani, pornografia infantila comisa prin sisteme informatice, o infractiune ce face obiectul a numeroase initiative la nivel Uniunii Europene, Consiliului Europei sau Organizatiei Natiunilor Unite, fiind mai putin prezenta in cadrul faptelor comise de infractorii informatici romani.

Romania nu mai este doar o tara sursa a furtului de identitate savarsit prin mijloace electronice (phishing, skimming etc.). incepand cu anul 2005 cand s-a inregistrat primul atac phishing asupra Bancii Nationale Romane, atacurile de acest gen s-au inmultit, conform datelor furnizate de Politie inregistrandu-se prejudicii reale (intr-un comunicat recent al Politiei Romane referitor la un atac phishing desfasurat asupra unei banci romanesti se vorbeste despre un prejudiciu estimat de 800.000 lei), ceea ce semnifica implicit ca au existat persoane care au cazut victime ale acestui tip de inginerie sociala. Se observa, asadar, o reorientare catre „piata interna”, Romania nemaifiind o furnizoare de criminalitate informatica, ci transformandu-se si intr-o tinta a acesteia.

Ultimii ani au relevat prezenta din ce in ce mai pregnanta a grupurilor criminale organizate care au caracter transnational, existand o anumita specializare a acestora si anumite locatii predilecte unde acestia actioneaza. Un exemplu recent este cel al retelei de falsificatori de carduri care au reusit sa cloneze aproximativ 15.000 de carduri, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 6,5 milioane euro. A fost nevoie de actiunea coordonata a autoritatilor din Romania, Republica Italiana, Marea Britanie si Olanda, pentru a destructura aceasta retea, actiune finalizata cu 36 de arestari (25 in afara Romaniei si 11 in Romania). Aceasta evolutie transnationala implica, asadar, necesitatea unei cooperari rapide si eficiente intre statele implicate, iar aceasta cooperare nu poate avea loc in absenta unui cadru legislativ adecvat intern, dar si international, care sa faciliteze cooperarea.