Legea Preventiei Firme 2017

Inspectorii Fiscului ori cei ai Inspecției Muncii nu vor mai aplica amenzi la prima constatare a unei fapte care constituie contravenție, astfel încât o firmă găsită cu nereguli în timpul unui control va avea la dispoziţie cel puţin şapte zile lucrătoare pentru a-şi remedia problemele. Măsurile sunt incluse într-un proiect de lege ce ar trebui publicat azi în dezbatere publică de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat şi care ar urma să fie adoptat de Executiv săptămâna viitoare, potrivit unui comunicat de presă recent al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

 

 

Măsurile de educare a antreprenorilor, precum şi un sistem de prevenire a greşelilor comise de firmele româneşti sunt incluse într-un proiect al legii prevenţiei, prezentat acum o lună în şedinţa Guvernului de către Florin Jianu, ministrul de la acel moment al mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

Mai departe, proiectul de act normativ urmează să fie publicat azi în dezbatere publică, iar săptămâna viitoare să fie aprobat în cadrul şedinţei de Guvern. Informaţiile au fost oferite marţi, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de CNIPMMR.

Concret, potrivit unui comunicat de presă recent, agenţii constatatori nu vor mai putea aplica amenzi la prima constatare a unei fapte, cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, fără a fi încadrată în rândul infracţiunilor.

Astfel, pentru faptele care constituie contravenţii şi sunt prevăzute de anumite acte normative, pe care le vom enumera mai jos, va fi acordat contribuabililor un termen în care aceştia vor putea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

Concret, noile prevederi ale legii prevenţiei se vor aplica pentru sancţiunile prevăzute de:

• Codul fiscal;
• Codul de procedură fiscală;
• Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
• Codul muncii;
• Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj;
• Legea contabilităţii;
• Legea dialogului social;
• Legea privind ucenicia în muncă.

În plus, măsurile vor fi valabile şi pentru sancţiunile prevăzute de alte acte normative, precum Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului sau Legea nr. 52/2011 privind activităţile zilierilor.

Cu alte cuvinte, un operator economic va putea fi sancţionat doar după ce va fi avertizat şi îndrumat de organele de control, acesta fiind de altfel şi principiul care va sta la baza noilor prevederi: „Componenţa de prevenție trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri iar o măsură de prevenție înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp prețios oferit întreprinzătorului  pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de așteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătățirea modului în care acesta funcţionează”, spunea în ianuarie Florin Jianu ieri, în cadrul şedinţei de Guvern în care au fost prezentate prevederile propuse.

Care va fi mecanismul de funcţionare

Aşa cum am precizat deja, în momentul în care vor descoperi o neregulă la firme, de natură contravenţională, inspectorii Fiscului ori cei ai Inspecției Muncii nu vor mai aplica sancțiunea contravențională la prima constatare a unei fapte.

Potrivit informaţiilor furnizate marţi de Liviu Rogojinaru, președintele CNIPMMR, mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:

• inspectorul va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă;
• termenul de conformare nu va fi mai mic de şapte zile lucrătoare;
• după expirarea termenului de conformare, organul de control va avea dreptul să reia controlul;
• în cazul în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, organul de control va aplica sancțiunile prevăzute de actele normative;

Totodată, este important să precizăm că un contribuabil va putea beneficia de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de trei ani.

Exemple de aplicare

Reprezentanţii CNIPMMR au oferit ieri şi câteva exemple concrete de aplicare a noului mecanism, de îndată ce proiectul de lege îşi va încheia parcursul legislativ şi se va aplica. Iată câteva astfel de exemple, în care inspectorii nu vor trece direct la aplicarea sancţiunilor, ci vor oferi entităţilor acel răgaz de minimum şapte zile lucrătoare:

• neafişarea în mod vizibil a denumirii unităţii, a codului unic de înregistrare la registrul comerţului, din care să rezulte obiectul/obiectele de activitate al/ale societăţii pentru care este autorizată să funcţioneze, precum şi afişarea şi respectarea orarului de funcţionare – abatere sancţionată, conform normelor în vigoare, cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei;
• nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, sancţionată în prezent cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei;
• neanunţarea în termen de trei zile a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă cu privire la încadrarea în muncă, conform legii, a persoanelor din rândul beneficiarilor de indemnizații de somaj – abatere pentru care autorităţile de control aplică amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei;
• necomunicarea agenţilor pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază îşi au sediul, a tuturor locurilor de muncă vacante, în termen de cinci zile lucrătoare de la vacantarea acestora, sancţionată tot cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.

Când nu se va aplica legea prevenţiei

În anumite cazuri, vor fi prevăzute excepții pentru evitarea aplicării legii prevenției. Practic, este vorba despre situaţiile în care autorităţile nu vor acorda acel termen de conformare, iar angajatorii verificaţi nu vor putea invoca necunoaşterea legii, urmând să fie direct sancţionaţi. Mai exact, este vorba despre următoarele cazuri:

• este utilizată munca nedeclarată („munca la negru”);
• angajarea unui salariat se face sub nivelul salariului minim garant în piaţă;
• este pusă în pericol sănătatea şi viaţa consumatorilor;
• întârzierea în luarea deciziei de impunere ce determină un pericol pentru constatarea situației fiscale reale privind executarea obligațiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;
• urmează să se ia măsuri de executare silită.

Spre exemplu, pentru „munca la negru”, respectiv pentru primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, organele de control nu vor mai fi indulgente şi nu vor aplica legea prevenţiei, urmând să aplice direct amenzile prevăzute de lege (între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată).