modificare cod fiscal

Ce obligatie au contribuabilii care declara impozitul pe profit pana pe 25 februarie. Ce trebuie sa faca ei?

de

Ce obligatie au contribuabilii care declara impozitul pe profit pana pe 25 februarie. Ce trebuie sa faca ei?

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/D76qyBTUbDw

Ce obligatie au contribuabilii care declara impozitul pe profit pana pe 25 februarie. Ce trebuie sa faca eiDesi impozitul pe profit trebuie declarat de majoritatea agentilor economici pana la 25 martie, doua categorii de contribuabili fac exceptie de la aceasta reglementare, fiind obligati sa-l raporteze cu o luna mai devreme, respectiv pana pe 25 februarie, conform Codului fiscal. In plus, in acest an, pentru ei, depunerea formularului 101 va fi dublata de o noua obligatie fiscala.

Desi termenul de raportare a impozitului pentru profit este 25 martie, urmatorii contribuabili, cei prevazuti la articolul 34, alineatul 5, litera a) si litera b) din Codul fiscal, sunt obligati sa declare si sa plateasca impozitul pe profit pana marti, 25 februarie:
  • organizatiile nonprofit (ONG);
  • cei care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si viticultura.

Declaratia 101 privind impozitul pe profit se depune la organul fiscal in a carui evidenta fiscala contribuabilul este inregistrat ca platitor de impozite, taxe si contributii.

Formularul se completeaza cu ajutorul programului de asistenta, pus la dispozitie de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), si se depune in format hartie, semnat si stampilat (cu codificarea informatiei prin cod de bare) sau online, prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

Atentie! Potrivit articolului 15, alineatul 2 din Codul fiscal, ONG-urile sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:

  • cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
  • contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
  • taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
  • veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
  • donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
  • dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;
  • veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
  • resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
  • veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
  • veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;
  • veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
  • sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz;
  • veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica;
  • sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.

In plus, conform articolului 15, alineat 3 din Codul fiscal, veniturile obtinute de ONG-uri din activitatile economice in valoare de maximum 15.000 de euro, echivalentului in lei, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale, realizate intr-un an fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe profit.


Modificare cod fiscal

de

Modificare cod fiscal

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Q6fjmVigmH3

Modificare cod fiscal1. Acordarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută;.

2. Crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în Romania sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care Romania este parte.
3. Posibilitatea de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură.
4. Simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real.
5. Deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.

6. Neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole.
7. Stabilirea tratamentului fiscal in cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

8. Crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE, care obţin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenţi, ţinând seama de situaţia contribuabilului.
9. S-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.


Normele la codul fiscal

de

Normele la codul fiscal

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3eWQAdZ6Ntg

Normele la codul fiscal

Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
Art. 201. –
(1) După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an.

Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3;
b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an. […]

Norme metodologice:
211. În aplicarea prevederilor art. 201 din Codul fiscal, condiţia legată de perioada minimă de deţinere de 1 an va fi înţeleasă luându-se în considerare hotărârea Curţii Europene de Justiţie, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. C 9 din 11 ianuarie 1997, în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen – C-283/94, C-291/94 şi C-292/94. Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mamă, persoană juridică română, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mamă, persoană juridică străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere de 1 an nu este îndeplinită, venitul din dividende este supus impunerii.

Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, contribuabilul urmează să beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativă privind impozitul pe profit.”


COD FISCAL PENTRU MAI MULTI ANGAJATI

de

COD FISCAL PENTRU MAI MULTI ANGAJATI

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Paxm67d5vAE

Man Signing Contract

In privinta muncii la negru se tripleaza amenzile pentru cei care utilizeaza munca la negru, iar in cazul in care sunt folositi astfel mai mult de 5 angajati, intervine si pedeapsa penala. Angajatorii care utilizeaza munca la negru nu mai au dreptul o perioada de pana la 5 ani sa participe la licitatii, sa primeasca fonduri publice sau europene. Se doreste descurajarea completa a celor care ar incerca sa utilizeze in continuare munca la negru.

Din cele 4367 de companii verificate in privinta muncii la negru in primele 9 luni ale anului trecut, 1522 au fost gasite cu nereguli.

Asta inseamna ca peste 34 de firme dintr-o suta fie utilizeaza munca la negru fie au alte nereguli legate de aceasta.

In privinta conflictelor de munca, in trimestrul III din 2010 fata de acelasi trimestru din 2009, numărul conflictelor a crescut de la 14 la 21, iar numarul salariatilor care au participat la aceste evenimente a urcat de la 3.084 salariaţi, la 14.234.

Numărul conflictelor de muncă se menţine ridicat în industria prelucrătoare înregistrată cu 12 conflicte
şi un număr de salariaţi aflaţi în conflict de 6.509, urmată de administraţia publică şi apărare cu 2 conflicte, respectiv 746 salariaţi aflaţi în conflict comparativ cu 76 salariaţi în trimestrul III 200.


Cod fiscal punct de lucru

de

Cod fiscal punct de lucru

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gMMG43yGFT8

Cod fiscal punct de lucru

Conform art. 43 alin. (3) din Legea societatilor comerciale 31/1990, punctele de lucru sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal.

Asadar, punctul de lucru trebuie inregistrat la Registru Comertului.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea 26/1990, privind registrul comertului comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor prevazute la art. 21, in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare.

In baza acestor prevederi apreciem ca infiintarea punctului de lucru se va inregistra in registrul comertului inainte de inceprea activitatii, in cel mult 15 zile de la data Hotararii adunarii generale a asociatilor/actionarilor.


Bonurile fiscale cu cod fiscal

de

Bonurile fiscale cu cod fiscal

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YvZVDzsbFWK

Bonurile fiscale cu cod fiscalIn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582/13.09.2013, a fost publicat Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) nr. 2.986/2013 pentru modificarea pct. 1 din Anexa nr. 2 la Ordinul presedintelui ANAF nr. 3.596/2011 privind declararea livrarilor/prestarilor si achizitiilor efectuate pe teritoriul national de persoanele inregistrate in scopuri de TVA si pentru aprobarea modelului si continutului declaratiei informative privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national de persoanele inregistrate in scopuri de TVA.

Astfel, conform noilor preveder legislative, Declaratia 394 se depune de catre:

1. persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) si (7) din Codul Fiscal, pentru operatiuni impozabile in Romania conform art. 126 alin. (1) si taxabile cu cota prevazuta de lege;
2. persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul Fiscal, care realizeaza in Romania, de la persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, achizitii de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevazuta de lege.

Declaratia trebuie depusa pentru orice operatiune taxabila pentru care este emisa factura, inclusiv pentru avansuri sau pentru operatiunile pentru care se aplica TVA la incasare. De asemenea, declaratia trebuie sa cuprinda toate facturile emise, in perioada de raportare, inclusiv cele care au inscrisa mentiunea ”taxare inversa” sau ”TVA la incasare”.

Important de stiut este faptul ca incepand cu luna august, in declaratie nu trebuie inscrise facturile emise prin autofacturare si bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate conform prevederilor art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul Fiscal.


Aplicarea codului fiscal

de

Aplicarea codului fiscal

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XvsZQEA5Hvf

Aplicarea codului fiscalIn ultimele luni, Codul fiscal a fost modificat prin doua ordonante de urgenta, respectiv OUG nr. 102/2013 si OUG nr. 111/2013, iar cele mai multe schimbari sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2014.  Aceste schimbati au impus modificarea normelor de aplicare a Codului fiscal.
Prin HG nr. 77/2014, sunt actualizate normele de aplicare a Codului fiscal, schimbandu-se marea majoritate a procedurilor fiscale pentru toate impozitele principale din Codul fiscal.
Actul normativ cuprinde aproximativ 29 de pagini, din care vom detalia situatiile cele mai interesante sau cel mai des intalnite in practica.

 Incepand cu 01 ianuarie 2014, veniturile din dividende incasate de o persoana juridica romana de la o persoana juridica romana sau de la o persoana juridica din alt stat membru sunt scutite de impozitul pe profit, daca persoana juridica romana detine mai mult de 10% din capitalul social al platitorului de dividend, pe o perioada neintrerupta de 1 an.

 Actualele prevederi detaliaza modul in care se beneficiaza de scutire la incasarea unor dividende de la persoane juridice straine. Astfel pentru dividendele primite de la o persoana juridica straina platitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situata intr-un stat tert, cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, persoana juridica romana care primeste dividendele trebuie sa detina:
a) certificatul de atestare a rezidentei fiscale a persoanei juridice straine;
b) declaratia pe propria raspundere a persoanei juridice straine din care sa rezulte ca aceasta este platitoare de impozit pe profit;
c) documente prin care sa faca dovada indeplinirii conditiei de detinere, pe o perioada neintrerupta de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

 Cheltuielile cu sponsorizarile, mecenatul si bursele private, efectuate de platitorii de impozit pe profit, sunt sume nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Acestea reduc impozitul pe profit de plata in procentul de 3 la mie din cifra de afaceri, fara a depasi 20% din impozitul pe profit datorat.

  • Incepand cu 01 ianuarie 2014, deducerea cheltuielii cu sponsorizarea poate fi facuta timp de 7 ani consecutivi.


majorare cifra afaceri- tva-modificare cod fiscal

de

Plata TVA: un avantaj sau un dezavantaj?

Dreptul de achitare a taxei pe valoarea adaugata de catre firme este vazut de catre avocatii specializati atat ca avantaj cat si ca un dezavantaj.

„Faptul ca pretul facturat de intreprinderile mici (situate sub plafonul de scutire) catre consumatorii finali nu include TVA reprezinta in mod clar un avantaj competitiv, chiar in conditiile in care aceste companii nu vor beneficia de dreptul de deducere pentru TVA aferenta achizitiilor de materie prima, stocurilor si costurilor fixe. Principial, acest avantaj se poate traduce fie prin practicarea unor preturi finale mai mici decat competitorii – platitori de TVA, fie prin marje comerciale mai mari la vanzarea unor produse similare. In primul caz, de castigat vor avea si consumatorii finali, prin achizitia unor produse mai ieftine, nepurtatoare de TVA. Totusi, cred ca accesul mai larg la regimul de scutire TVA pentru companiile aflate sub plafonul de 220.000 de lei anual nu va avea amploarea necesara pentru a conduce la scaderea vizibila a preturilor (prin jocul liber al cererii si ofertei) in industriile unde categoria IMM este bine reprezentata (cum ar fi productia si serviciile agricole, anumite sectoare productive si de servicii). De aceea, mai degraba, scutirea de TVA va reprezenta doar un mic ajutor in cresterea profitabilitatii pentru intreprinderile mici si asigurarea sustenabilitatii acestora in lupta cu companiile mai mari, potentiale beneficiare ale unor economii de scala si acces la resurse mai mari”, considera Alexandru Cristea.

In schimb, Dinu Petre, partener la Cunescu, Balaciu & Asociatii apreciaza ca scutirea de la plata TVA doar pare a fi avantajoasa. „Ridicarea plafonului aparent reprezinta un beneficiu pentru contribuabil, dar trebuie privita si cealalta fata a TVA: taxa si plata taxei e un beneficiu acordat companiilor pentru ca plata TVA vine intotdeauna cu posibilitatea de a deduce TVA la achizitii si atunci, automat, contribuabilul se muta din sfera persoanelor fizice in sfera IMM, care devin beneficiari finali si devin platitori integrali ai TVA la achizitiile pe care le fac. Aparent, a plati TVA e o sarcina dar, in acelasi timp este si un beneficiu”, a afirmat Petre, recent, in cadrul unei intalniri cu jurnalisti.