Natura raspunderii politice a Guvernului si membrilor sai
Doctrina nu este unitara in a califica raspunderea politica drept o problema ce apartine sau nu juridicului.

Este sau nu raspunderea politica o forma a raspunderii juridice?

Se arata astfel ca „Ideea de raspundere politica a Guvernului ,…., nu este straina ideii de raspundere juridica, raspunderea politica, cand ne raportam la autoritatile publice, nu reprezinta altceva decat o forma a raspunderii juridice, institutie a dreptului public, evocand prin aceasta sintagma Dreptul constitutional si Dreptul adminsitrativ” 8

Un alt autor 9 arata ca Parlamentul exercita asupra Executivului un control esentialmente si exclusiv politic, instrumentele si procedurile de control parlamentar, ca si sanctiunile ce urmeaza sa se aplice, avand la randul lor caracter exclusiv politic. Cum una din procedurile de control este tocmai cea legata de punerea in discutie a responsabilitatii politice, dupa cum arata autorul, este evidenta excluderea din campul raspunderii juridice a raspunderii politice a Guvernului si membrilor sai, in opinia acestuia.

Responsabilitatea politica are o natura aparte manifestata prin „existenta unei prezumari a faptei incriminate” 12, ceea ce vine in contradictie cu principiul prezumtiei de nevinovatie si prin faptul ca sanctiunea este pur politica, constand in obligatia ce incumba ministrului sau Guvernului in ansamblul sau sa se retraga daca pierde increderea Parlamentului.

Raporturile dintre Parlament si Guvern sunt raporturi de natura politica si juridica, de unde ideea ca raspunderea Guvernului are o natura dubla, politica si juridica13. Astfel, desi se recunosc anumite consecinte juridice ale raspunderii politice, se arata ca atunci cand este pusa in discutie raspunderea juridica a Guvernului si a membrilor sai, se are in vedere raspunderea civila, administrativa sau penala, adica raspunderea juridica stricto sensu.
Doctrica juridica interbelica facea distrinctia intre raspunderea politica si cea juridica, distinctia avand la baza faptul ca prima se declansa pe taramul jocului politic, fara ca in mod necesar sa fie incalcat un text de drept pozitiv, in timp ce raspunderea juridica se angaja pe tarimul dreptului civil si respectiv penal.

Astfel, Anibal Teodorescu identifica in doctrina dreptului administrativ trei puncte de vedere privind calificarea notiunii de responsabilitate ministeriala: responsabilitatea pur politica, responsabilitatea penala si respectiv civila. Din punctul de vedere al acestui autor responsabilitatea politica este aceea pe care ministrul si-o atrage atunci cand din punct de vedere politic, el a comis o greseala sau a facut un fapt ce poate fi considerat ca greseala. 14

Intr-o opinie se arata ca raspunderea juridica a membrilor Guvernului isi are cadrul constitutional in dispozitiile art. 108 alin. 2 si 3, excluzand astfel raspunderea politica a Guvernului din sfera raspunderii juridice. 15

Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, desi puterile statului sunt egale, datorita gradului de reprezentativitate al Parlamentului, „organul reprezentativ suprem al poporului roman”.

Fiecare ministru se afla in cadrul activitatii sale in doua ipostaze: membru al Guvernului si conducator al organului adminsitratiei publice centrale, adica ministru. Pornind de la aceasta disociere, un autor16 arata ca in functie de ipostaza din care este privit, ministrul va raspunde cu o forma sau alta a raspunderii sociale: raspunderea politica in calitate de membru al Guvernului si raspunderea juridica in calitate de ministru.

Raspunderea politica a Guvernului este o institutie de drept public si atunci cand este pusa in discutie de Parlament, ea poate avea la baza motive juridice, constand in incalcarea unor norme si principii de drept.

S-ar putea spune astfel ca raspunderea politica a Guvernului este juridica doar prin procedura, din punct de vedere substantial situatiile in care este pusa in discutie neavand in mod necesar un fundament juridic.

Raspunderea politica, „desi se intemeiaza pe acelasi principiu ca responsabilitatea civila sau penala, adica pe faptul ca puterea politica este tinuta sa dea socoteala de actele sale si sa-si asume consecintele acestora” 17, aceasta forma de raspundere are o natura aparte, distincta de cea „pur politica sau politica si morala” 18 angajata in fata poporului sau partidelor si bazata, asa cum se arata 19, pe ideea de culpa a celui care raspunde.

Ne putem intrebarea fireasca: In 2017 se poate chema in judecata Guvernul pentru a cere daune morale de catre cetatenii Romaniei?
Noi zicem ,ca da!!!

Procedura poate fi una judiciara la Curtea de Apel Bucuresti unde se pot cere si daune morale
Deja, exista o cerere a Procurorului General depusa ,dar vizeaza numai anularea OUG 13/2017 ,care deja a fost abrogata.
Exista un termen de 6 luni de la data abrogarii in care cetatenii Romaniei pot cerere daune morale Guvernului

8 Antonie Iorgovan – op.cit., p. 501
9 Cristian Ionescu – Institutii politice si drept constitutional, Ed. Fundatiei “Romania de maine”, Bucuresti, 1999, p. 285
10 C.L. Popescu – art. citat, p.62
11 N. Popa – op.cit. p.324. Autorul identifica urmatoarele principii aplicabile oricarei forme de raspundere juridica: 1.legalitatea raspunderii; 2.principiul raspunderii pentru vina; 3.principiul raspunderii personale; 4.prezumtia de nevinovatie; 5.principiul proportionalizarii sanctiunii in raport cu gravitatea faptei, de circumstantele savarsirii sale.
12 Dan Claudiu Danilor, op.cit., p. 385
13 Mircea Preda, op.cit.,p.134
14 Anibal Teodorescu, op.cit.,p.238

15 Mircea Preda, op.cit,p. 136

16 Valentin Prisacaru, Tratat de drept administrativ roman.Partea generala. Ed. All, 1996,ed. a doua revazuta si adaugita, p.79
17 Dan Claudiu DaniLor, op.cit.,p385
18 Genoveva Vrabie, Organizarea politico-etatica a Romaniei,Ed. Cugetarea, Iasi, 1993, p. 302
19 Antonie Iorgovan, op. cit., p. 503