perchezitii

Avocati penali Romania – Percheziţii la o grupare suspectată de evaziune fiscală de peste două milioane de euro

de

Porivit anchetatorilor, 22 de percheziţii au loc în Timişoara, Drobeta Turnu Severin şi Strehaia, la sediile a 13 firme şi la locuinţele a 15 administratori de societăţi comerciale. La Strehaia, percheziţiile se desfăşoară la palatele unor romi din localitate. În acest dosar este vizat şi un om de afaceri din Drobeta Turnu Severin care are firme în domeniul panificaţiei.

La descinderi participă poliţişti de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Mehedinţi, de la Poliţia Timiş, precum şi trupe de la intervenţie rapidă, dosarul fiind coordonat de un procuror-Avocati penali Romania

Conform purtătorului de cuvânt al Poliţiei Mehedinţi, inspector Nicolae Lohon, reţeaua este suspectată de infracţiuni economice.

„În perioada 2008-2012, în calitate de reprezentanţi ai unor societăţi comerciale în relaţia cu partenerii şi luând deciziii cu privire la angajări şi plăţi, au dispus înregistrări de tranzacţii comercale fictive în valoare de peste 5 milioane de euro, sustrăgându-se de la plata TVA şi a impozitului pe profit”, a precizat Lohon.

Procurorii anticoruptie fac, joi, perchezitii la firmele Romstrade si Blue Air

de

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a reziliat recent contractul pentru construirea primului tronson al autostrazii Nadlac-Arad, incheiat cu o asociere din care face compania Romstrade, controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul principal fiind intarzierea lucrarilor. Directorul general al CNADNR, Mircea Pop, declara ca motivul principal

al rezilierii contractului este reprezentat de intarzierile in executie, proiectul fiind in prezent la stadiul de 20%, fata de 70%, cat ar fi fost indicat. Pop adauga ca exista si alte motive pentru rezilierea contractului. ,,Este un complex de imprejurari, mai amplu„, preciza seful CNADNR.

Premierul Ponta afirma ca proiectul de constructie a autostrazii Arad-Nadlac, finantat si de catre Uniunea Europeana, a fost licitat in conditii considerate de Comisia Europeana ca fiind gresite, astfel ca este posibila rezilierea contractului si organizarea unei noi licitatii.

Oficialii Comisiei Europene pregateau inca din luna iulie o scrisoare de intrerupere a uneia din platile solicitate de catre CNADNR pentru un contract de constructie a autostrazii Arad-Nadlac in contextul in care au fost identificate ,,iregularitati si suspiciuni de frauda„.

Constructia autostrazii Nadlac-Arad a fost impartita in doua loturi, pe o distanta totala de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea romano-portugheza Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul al doilea revine companiei germane Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro. Finantarea era asigurata din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Lucrarile au inceput in toamna anului trecut, termenul de finalizare a ambelor tronsoane ale Autostrazii Nadlac-Arad fiind anul 2013.

Romstrade a inregistrat, in 2011, un profit de 2,6 milioane de euro, adica jumatate din cel obtinut in 2010, potrivit Forbes Romania. In urma cu doi ani, cifra de afaceri a companiei era de 134 milioane de euro. In 2009, Romstrade era cel mai mare constructor local, avand un profit de peste 31 milioane de euro si o cifra de afaceri de 268 milioane de euro. In 2011, Romstrade avea, potrivit datelor depuse la Ministerul Finantelor, 1.623 de salariati.

Peste 300 de firme au beneficiat de facturi fictive

de

Membrii gruparii sunt suspectati ca au emis facturi fictive in valoare de peste 50 milioane de euro, in numele unor societati pe care le controlau, prin care atestau in mod nereal livrarea unor produse sau servicii catre diferite firme beneficiare din intreaga tara, acestea din urma deducand astfel ilegal TVA in valoare de aproximativ 12 milioane de euro.

Politistii de investigare a fraudelor din Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bihor au inceput urmarirea penala fata de noua bihoreni, cu varste intre 21 si 72 de ani, acuzati de evaziune fiscala, spalare de bani si, respectiv, complicitate la aceste infractiuni. Cele noua persoane sunt suspectate de anchetatori ca, incepand cu anul 2010, au constituit sau preluat 34 de societati comerciale fara intentia de a derula vreo operatiune comerciala licita, iar ulterior, in numele acestor firme, au emis facturi nereale care atestau livrarea unor produse sau servicii catre diferite societati beneficiare din judetul Bihor si din tara.

,,Scopul pentru care reprezentantii firmelor beneficiar au urmarit inregistrarea in contabilitate a respectivelor facturi este acela de a sustrage societatile comerciale de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat, precum si de a retrage din patrimoniile societatilor, sub o aparenta de legalitate, sume importante de bani, in numerar”, a precizat Politia Romana.

Firmele beneficiar au efectuat plata contravalorii facturilor prin transfer bancar, pentru a crea astfel aparenta unui circuit comercial licit.

,,Sumele de bani au fost retrase in aceeasi zi de catre suspecti, in baza unor borderouri de achizitie care cuprind de asemenea date nereale, iar in schimbul unui comision, reprezentand procent din valoarea sumei retrase, acestea au fost predate de catre suspecti reprezentantilor firmelor care au efectuat platile”, a mai aratat Politia Romana.

Avocat penal – Perchezitii in Bucuresti si in sase judete privind contrabanda cu tigari

de

Actiunea politistilor de la Directia de Investigatii Criminale vizeaza destructurarea unei grupari infractionale formate din 24 de persoane, suspectate de evaziune fiscala, contrabanda si detinerea de catre orice persoana in afara

 

antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de tigarete, se arata intr-un comunicat de presa al Politiei Romane.

,,In fapt, membrii gruparii sunt suspectati de comercializarea de tigarete provenite din contrabanda, cu precadere din Republica Moldova si Ucraina”, a precizat sursa citata.

La actiune participa si politisti de investigatii criminale din Bucuresti si judetele vizate, precum si luptatori de interventie rapida, cu suportul informational al ofiterilor Directiei de Operatiuni Speciale si al SRI.

Perchezitii privind achizitii publice de peste doua milioane de euro.

de

Perchezitiile au fost dispuse in urma cercetarilor efectuate de ofiterii de investigare a fraudelor de la Politia Capitalei, intr-un dosar penal ce priveste savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata.

In cadrul acestui dosar sunt cercetate noua persoane, unele dintre acestea pentru ca ar fi obtinut contracte de achizitii publice in valoare de peste 2,2 milioane de euro, fara a fi respectate prevederile legale, se arata intr-un comunicat de presa al Politiei Capitalei. Contractele au fost obtinute cu sprijinul unor functionari care lucreaza intr-o institutie publica, in perioada august – septembrie 2012, a precizat Politia Capitalei.

Potrivit unor surse din randul anchetatorilor, printre suspecti ar fi si angajati ai Institutului National al Patrimoniului, care ofereau achizitii publice pentru restaurari si constructii.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a interzis ascultarea convorbirilor telefonice ale jurnalistilor sau perchezitionarea locuintelor si a redactiilor pentru aflarea surselor

de

,,Cauza a privit perchezitiile realizate la sediile ziarelor L’Equipe si Le Point, precum si la domiciliile unor jurnalisti angajati la aceste ziare, acuzati de violarea secretului anchetei si de ascunderea de documente furate. Autoritatile urmareau sa descopere originea unor scurgeri de informatii care

au avut loc in legatura cu o ancheta privind o eventuala dopare a unor ciclisti. Au fost realizate o serie de perchezitii la sediul ziarelor si la domiciliile unor jurnalisti, au fost confiscate unele bunuri si au fost analizate desfasuratoarele convorbirilor telefonice ale jurnalistilor suspecti; actiunile au luat sfarsit din lipsa de probe. Curtea a ajuns la concluzia ca Guvernul nu a demonstrat pastrarea echilibrului intre interesele aflate in joc. Aceasta a invocat hotararea pronuntata in cauza Goodwin c. Marea Britanie, reamintind ca balanta dintre interesele vizate trebuie sa incline in favoarea celui al apararii libertatii presi intr-o societate democratica. Or, masurile litigioase nu au reprezentat mijloace proportionale pentru atingerea scopurilor legitime urmarite, tinand cont de interesul societatii democratice in asigurarea mentinerii libertatii presei.

In fapt, reclamantii sunt cetateni francezi, fiind jurnalisti la cotidianul sportiv L’Equipe si la saptamanalul Le Point. In anul 2004, s-a derulat o ancheta judiciara referitor la un potential dopaj al ciclistilor din echipa Cofidis. Ziarul Le Point a publicat in 22 ianuarie 2004 un articol semnat de o parte din reclamanti in care erau redate in extenso anumite pasaje din procesele verbale de transcriere a interceptarilor telefonice din cadrul anchetei. La data de 29 ianuarie 2004, a aparut un nou articol in Le Point, sub semnatura acelorasi jurnalisti, care divulga o lista de produse interzise descoperite la un vechi ciclist in urma unei perchezitii. Ca urmare a acestor publicatii, Inspectoratul general al serviciilor politiei nationale a deschis o ancheta preliminara. La data de 4 februarie 2004, Parchetul din Nanterre a solicitat Inspectoratului o ancheta vizand aceleasi fapte. La data de 8 aprilie 2004, societatile Cofidis si Cofidis Compétition au depus plangere impotriva unui articol care ar fi trebuit sa apara ziua urmatoare in ziarul L’Equipe, invocand caracterul injurios al celor scrise, existenta unei atingeri aduse prezumtiei de nevinovatie si secretului anchetei. Intre 20 octombrie si 25 noiembrie 2004, doisprezece politisti, trei dintre jurnalistii reclamanti, precum si directorul ziarului Le Point au fost audiati. La data de 10 ianuarie 2005, procurorul a ordonat o perchezitie la sediul celor doua ziare, pentru a gasi urme ale proceselor verbale deturnate.

La data de 1 iulie 2005, judecatorul de intructie a transmis dosarul parchetului. In 2-3 octombrie 2005, ziarul Le Monde a publicat o conversatie cu judecatorul care a instrumentat cazul pe tema eventualelor complicatii survenite in ancheta, acesta din urma spunand ca acest caz nu era prioritar pentru Ministerul de Justitie, ca numarul de politisti care il asistau era insuficient si ca se comisesera niste erori judiciare. In niciun moment nu mentiona articolele publicate in Le Point si in L’Equipe si nici nu amintea de potentialele repercusiuni negative ale acestora asupra anchetei in curs. La data de 2 februarie 2006, doi dintre jurnalisti au solicitat anularea actelor referitoare la perchezitionarea sediilor ziarului L’Equipe si a domiciliilor lor, precum si anularea actelor referitoare la interceptarile telefonice. La data de 13 februarie 2006, ceilalti trei reclamanti au depus aceleasi cereri. La data de 26 mai 2006, camera de instructie a Curtii de Apel din Versailles a constatat ca prin articolele publicate de jurnalisti s-a adus atingere prezumtiei de nevinovatie a persoanelor vizate in articole, incalcandu-se totodata si dreptul la viata privata prin publicarea unor convorbiri telefonice. Aceasta declara nule perchezitiile desfasurate la sediile celor doua ziare, precum si ascultarile convorbirilor jurnalistilor, estimand ca asemenea masuri nu erau, in lumina articolului 10 din Conventie, necesare in acel stadiu al procedurii. In schimb, aceasta a decis ca celelalte masuri procedurale au fost legitime, necesare si adaptate scopului vizat, constituind o ingerinta proportionata in ceea ce priveste exigentele referitoare la respectul sursei de informare