Potrivit Biroului Electoral Judetean pentru referendum, la consultarea publica organizata, duminica, in 35 de orase si comune din judetul Alba privind mineritul din Apuseni si proiectul de la Rosia Montana s-au prezentat 43,20 la suta din cetatenii cu drept de vot, astfel incat referendumul a fost invalidat din cauza prezentei reduse.
Pentru ca referendumul sa fie validat, ar fi trebuit sa se prezinte la urne peste jumatate din cetatenii cu drept de vot.
In iulie 2011, Greenpeace si CRJ au solicitat Ministerului Mediului si Padurilor comunicarea certificatului de descarcare arheologica nr. 9/2011 cu privire la sectorul de exploatari miniere Rosia Montana Masivul Carnic, precum si actele care au stat la baza emiterii acestuia.
In luna august DJCPA a comunicat certificatul insa documentatia aferenta putea fi consultata doar la sediul institutiei din Alba si la Ministerul Culturii si Patrimoniului National Bucuresti. Ulterior, Ministerul a raspuns ca intreaga documentatie se afla doar la Alba.
Institutia din Alba, precum si Ministerul Culturii au incalcat astfel dreptul la liber acces la informatii de interes public, drept garantat de Legea 544/2001, care arata si ca accesul la informatii trebuie sa fie gratuit, eventualele costuri referindu-se numai la suportul material al informatiilor solicitate.
Proiectul minier de la Rosia Montana ar putea avea o contributie de 19 miliarde de dolari la PIB-ul României, pe parcursul celor 18 ani în care se vor desfasura fazele de constructie (doi ani) si exploatare (16 ani), sustin
analistii de la Oxford Policy Management.
“Se asteapta ca efectele de multiplicare sa duca la o crestere a acestor cifre în industriile conexe din România cu un factor de 3-5, în diferitele faze ale proiectului. Astfel, în perioada de exploatare, ar putea fi create 3.600 de locuri de munca”, a declarat, ieri, Alan Roe, director la Oxford Policy Management. Initial, oficialii companiei Rosia Montana Gold Corporation spuneau ca veniturile statului din acest proiect sunt de patru miliarde de euro, adica de aproape cinci ori mai putin decât cifra avansata ieri
Magistratii instantei supreme au stabilit irevocabil, astazi, sa oblige Ministerul Mediului sa emita doua avize si acorduri de functionare pentru barajele Cetate si Corna, propuse de Rosia Montana Gold Corporation în
cadrul proiectului minier de la Rosia Montana. Decizia instantei supreme a fost luata cu majoritate de voturi.
Curtea de Apel Bucuresti admisese, în urma cu câteva luni, actiunea promovata în septembrie 2008 de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) împotriva Ministerului Mediului si a obligat institutia sa elibereze cele doua avize.
Canadienii, mai aproape de aurul românesc
Contactat de cotidianul.ro, purtatorul de cuvânt al Rosia Montana Gold Corporation, Catalin Hosu, a afirmat ca decizia de azi este una foarte importanta pentru ca “subliniaza ca proiectul este unul viabil”.
Practic, prin aceasta hotarâre se acorda companiei avizul de functionare “în condi?ii de siguranta”, fiind echivalentul autorizatiei de constructie pentru pentru barajele Cetate si Corna.
Sursa: Cotidiaul
Proiectul „Rosia Montana” a primit un nou certificat de urbanism. Urmeaza avizul de mediu în baza caruia aurul poate fi extras începând din 2011.Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a obtinut, la finele
saptamânii trecute, un nou certificat de urbanism care i-a deschis calea catre un aviz de mediu ce ar permite începerea exploatarii miniere, cel mai probabil, de anul viitor.
Ieri, în timp ce oficialii de la Mediu anuntau reluarea procesului de avizare a proiectului de la Rosia Montana, Parlamentul European adopta o rezolutie prin care recomanda statelor membre UE sa nu sustina niciun proiect de minerit care implica folosirea cianurilor.
„Votul PE nu are niciun efect juridic si nu schimba legislatia aplicabila mineritului în UE. (…) Proiectul «Rosia Montana» este cel mai complex proiect industrial din România din ultimii 20 de ani si contribuie cu mii de locuri de munca si peste patru miliarde de dolari în economie, într-o perioada de criza”, au explicat oficialii companiei.
Sursa: EvZ