Normele privind aplicarea legii amintite au fost aprobate joi în cadrul şedinţei Guvernului, printr-o hotărâre ce stabileşte modelele, dimensiunile și condițiile de realizare a documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență. Astfel, pentru ca acest lucru să fie posibil, autorităţile vor transmite alegătorilor următoarele documente:
- un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător;
- un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz. Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite. Alegătorul va lipi autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă;
- certificatul de alegător ce cuprinde numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului;
- instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună la cutia poştală sau la oficiul poştal documentele prevăzute mai sus, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
- buletinul de vot prin corespondenţă.
Potrivit legislaţiei în vigoare, alegătorul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi va putea exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată la fiecare tur de scrutin,sub sancţiunea legii penale. Acesta va avea obligaţia să respecte caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă. Totodată, exercitarea votului în numele altei persoane va intra sub sancţiunea legii penale.
Referitor la înregistrarea alegătorilor care votează prin corespondenţă, Legea nr. 288/2015 prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă.
La cerere se va anexa o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, în cazul cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate.
Perioada de înscriere în Registrul electoral a alegătorului cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare va începe, potrivit actului normativ citat, la 1 aprilieşi va dura până la momentul expirării a 48 de ore din ziua începerii perioadei electorale.
De asemenea, potrivit documentului adoptat ieri de Guvern, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională va încheia cu Poşta Română contractul privind confecţionarea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă şi a serviciilor poştale aferente procesului electoral.
Poşta Română va trebui să asigure trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Plicurile exterioare vor trebui expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora cu trei zile înaintea votului, când vor fi desigilate.
Reprezentanţii Executivului au anunţat ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, că impactul financiar referitor la aplicarea dispozițiilor legale privind votul prin corespondență nu poate fi estimat în acest moment, întrucât acesta depinde de numărul cererilor formulate de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate privind înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență.
Votul prin corespondenţă, momentan doar la alegerile parlamentare
În forma finală adoptată de Camera Deputaţilor şi publicată în noiembrie 2015 în Monitorul Oficial, Legea nr. 288/2015 stabileşte că votul prin corespondenţă pentru românii din afara graniţelor ţării va funcţiona doar la alegerile parlamentare, nu şi la cele prezidenţiale şi cele europarlamentare, aşa cum era stabilit în forma adoptată de Senat.
La acel moment, Gabriel Vlase, preşedintele Comisei parlamentare pentru cod electoral (cea care a modificat documentul), declara că proiectul de lege privind votul prin corespondență va fi unul pilot, iar votul prin corespondență se va aplica deocamdată doar la alegerile parlamentare: „Pentru prezindenţiale sunt nişte particularităţi şi mai avem până în 2019, este un proiect-pilot, până atunci vedem ce se întâmplă”, spunea Vlase în noiembrie anul trecut, citat de presa centrală.
Notă: Vă reamintim că Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă a fost contestată la Curtea Constituţională de un grup de 50 de deputaţi, imediat după ce proiectul de act normativ a fost adoptat de Parlament. Totuşi, Curtea a găsit că documentul esteconstituţional şi nu încalcă prevederile Legii fundamentale