Act adminstrativ cu caracter normativ emis in vederea executarii unei legi. Abrogarea legii. Consecinte asupra dreptului la actiune.

de
Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
Legea contenciosului administrativ
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Legea energiei electrice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Clone fund) Fond de investitii ce detine un portofoliu cu o structura identica cu cea a portofoliului altui fond care este posibil sa fi fost inchis din cauza dimensiunii.
Efecte induse – Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea energiei electrice
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Rezulta asadar, ca un act administrativ cu caracter normativ nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emis, astfel incat actiunea promovata impotriva acestuia pe calea contenciosului administrativ, trebuie respinsa ca lipsita de obiect .

_____________

In dosarul nr.4739/2005 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu – Sectia comerciala si de contencios administrativ, reclamantul LM a invocat in temeiul art.4 din Legea 554/2004 exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art. 40 din H.G. nr. 867/2003.

In motivarea exceptiei de nelegalitate, s-a sustinut ca prevederile contestate contravin dispozitiilor art.42 alin. (1) si (2) din Legea 318/2003 privind energia electrica, intrucat impun fara temei legal obtinerea prealabila de catre beneficiar prin intermediul furnizorului monopolist a unui aviz tehnic de racordare, ceea ce reprezinta o adaugare la lege, in sensul ca se substituie notiunea de contract de furnizare a energiei electrice cu aceea de contract de racordare.

Reclamantul a mai aratat ca prin obligatia impusa beneficiarului de a plati tarifele de racordare, stabilit intr-o maniera exclusiva si fara negociere, este anulata aplicarea prevederilor art.42 din Legea 318/2003 in privinta accesului esential la o utilitate absoluta necesara si astfel, in interiorul unui monopol, se ofera parghii discretionare de speculare economica in sens negativ a intereselor private in favoarea distribuitorului monopolist.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins exceptia de nelegalitate ca inadmisibila prin sentinta civila nr.119 din 07 iulie 2006, dar aceasta hotarare a fost casata, ca urmare a admiterii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia de contencios administrativ si fiscal a recursului declarat de reclamant. Instanta de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, retinand ca, potrivit art.4 alin. (1) din Legea 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.

In fond dupa casare, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia comerciala si de contencios administrativ a admis exceptia de nelegalitate invocata de reclamant si a constatat nelegalitatea prevederilor art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003.

Instanta de fond a respins exceptia lipsei de obiect invocata de paratul Guvernul Romaniei, cu motivarea ca, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 prin Legea 13/2007, nu a fost abrogata H.G. nr. 867/2003.

Pe fondul cauzei, s-a constatat nelegalitatea prevederilor contestate de reclamant, retinandu-se ca au fost incalcate dispozitiile Legii nr.318/2003, care nu conditioneaza obtinerea prealabila de catre beneficiar a unui aviz tehnic de racordare.

Astfel, s-a avut in vedere ca prin art.37 alin. (1) din H.G. nr.867/2003 se impun beneficiarului cheltuielile legate de modificarea sau devierea retelelor publice existente, iar pe de alta parte, prin art.40 din acelasi act normativ, se impune beneficiarului valoarea lucrarilor contractate de operatorul de retea cu terte societati – agreate de operatorul de retea, valoare care se include in tariful de racordare si deci toate costurile racordarii sunt impuse beneficiarului prin simpla vointa a angajatilor operatorului de retea.

Impotriva acestei sentinte paratii societatea comerciala Filiala de Distributie a Energiei Electrice – Electrica Distributie Transilvania Sud – Sucursala S si Guvernul Romaniei, sustinand ca in mod gresit a fost admisa exceptia de nelegalitate a prevederilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003, pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Recurentii au aratat ca hotararea contestata a fost elaborata in baza Legii nr.318/2003 a energiei electrice si a art.2 lit.a), art.9 lit.a), art.13 alin. (1) si art.19 din O.U.G. nr.63/1998 privind energia electrica si termica, potrivit carora detinatorii retelelor de transport si distributie a energiei electrice au obligatia sa racordeze la retelele lor, in conditiile legii, orice solicitant, persoana fizica sau juridica. In acest sens, s-a precizat ca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a elaborat Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la astfel de retele electrice de interes public, cu scopul de a se asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la aceste retele si a stabilit tarifele de racordare.

Recurentii au invederat ca obligatia parcurgerii procedurii prealabile a racordarii a fost instituita prin art.35 din H.G. nr.1007/2004, care a prevazut ca nu se poate incheia contractul de furnizare in lipsa avizului tehnic de racordare, astfel incat este gresita concluzia instantei de fond ca este posibila incheierea directa a contractului de furnizare.
In recursul declarat de paratul Guvernul Romaniei a fost criticata si solutia data exceptiei privind lipsa de obiect, cu motivarea ca instanta de fond a interpretat eronat prevederile art.4 alin. (3) din Legea 24/2000, considerand ca H.G. nr.867/2003, continua sa produca efecte juridice si dupa abrogarea legii in baza careia a fost adoptata si anume, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 a energiei electrice.

Recursurile sunt intemeiate.
Instanta de fond a respins in mod gresit exceptia lipsei de obiect invocata de Guvernul Romaniei, considerand fara temei legal ca actul administrativ contestat in cauza continua sa-si produca efectele si dupa abrogarea actului normativ de nivel superior in baza caruia a fost emis.

Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art.4 alin. (3) din Legea nr.24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

Raportat la aceste prevederi legale, se constata ca H.G. nr.867/2003, ca act administrativ subsecvent Legii nr.318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emisa. Legea 318/2003 a fost abrogata expres prin Legea 13/2007, care de altfel a prevazut un termen de 6 luni pentru elaborarea normelor de aplicare.

Criticile formulate de recurenti pe fondul cauzei sunt de asemenea intemeiate, constatandu-se ca a fost gresit admisa exceptia de nelegalitate invocata de intimatul-reclamant cu privire la dispozitiile art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G nr. 867/2003.

Instanta de fond a retinut eronat ca prin acest act administrativ au fost instituite obligatia obtinerii contra cost a avizului tehnic de racordare si procedura prealabila a racordarii.

Din nota de fundamentare a hotararii contestate rezulta ca o asemenea reglementare a fost prevazuta prin H.G. nr.2/1992 privind realizarea lucrarilor de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori.

Adoptarea H.G. nr. 867/2003 s-a impus pentru corelarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public cu legislatia in vigoare privind autorizarea constructiilor si cea referitoare la proprietatea publica, astfel incat apare ca nefondata sustinerea intimatului-reclamant ca nu exista obligatia racordarii la retelele electrice anterior adoptarii acestui act normativ.

De asemenea, se retine ca, potrivit art.35 si art.82 lit. c) din H.G. nr.1007/2004, contractul de furnizare nu se poate incheia in lipsa avizului tehnic de racordare si contractul de furnizare se incheie in conditiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, care constituie partea integranta a contractului de furnizare a energiei electrice.

In consecinta, este eronata concluzia instantei de fond privind lipsa unui temei legal pentru reglementarea contestata de intimatul-reclamant pe calea exceptiei de nelegalitate.

Lasă un comentariu