Guvernul pregateste modificarea Codului muncii si ar putea sa-si angajeze din nou raspunderea în fata Parlamentului, în septembrie sau octombrie, pentru un pachet de legi care privesc relatiile dintre angajat si angajator.
Printre actele normative anuntate de premierul Emil Boc care ar putea trece prin angajarea raspunderii se numara un cod al asistentei sociale (care reduce substantial ajutoarele sociale), modificarea Codului muncii si a legii salarizarii unitare în sectorul bugetar, legea sindicatelor, legea patronatelor si legea contractelor colective pentru “flexibilizarea fortei de munca”, a anuntat premierul.
Ce ar urma sa aduca noile modificari? Guvernul da putine detalii. Însa ceea ce se urmareste este, în primul rând, facilitarea concedierilor.
Saptamâna trecuta, consilierul premierului, Andreea Paul-Vass, a enuntat într-un articol postat pe blogul personal filosofia Guvernului în aceasta privinta. Potrivit consilierului premierului, recuperarea decalajelor fata de tarile dezvoltate ne obliga sa revizitam în pasi alerti Codul muncii în sensul flexibilizarii, ne obliga sa crestem vârstele de pensionare, respectiv sa stimulam munca printr-un mediu prietenos necesar crearii de noi locuri de munca si prin renuntarea la politicile sociale asistentiale abuzive: “Toate aceste obiective sunt prioritare la nivelul anului actual pentru Ministerul Muncii si pentru Guvern”.
Adrian Izvoranu, secretarul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din România, sustine însa ca Guvernul nu poate elimina contractele colective de munca asa cum lasa uneori sa se înteleaga, întrucât acestea sunt prevazute în legislatia europeana, dar si în Constitutie.
“Nu ar trebui sa vorbim despre contractele colective, ci despre conceptul de «flexisecuritate» în relatiile de munca. Ar fi vorba, deci, despre flexibilizarea relatiilor de munca concomitent cu securizarea contractelor de munca. Patronatele acuza, pe de o parte, ca sunt prea multe prevederi obligatorii în Codul muncii, prea multe obligatii fata de procesul concedierilor si o prea mare rigiditate. De cealalta parte, oamenii vor siguranta locului de munca – este vorba, asadar, despre aceasta flexibilizare concomitent cu întarirea sigurantei locului de munca”, arata Izvoranu.
Sursa: ZF