Actiune in resciziune. Conditii de exercitare
C.civ., art. 790
Actiunea in resciziune reglementata de art. 790 C.civ. nu poate fi exercitata impotriva unei imparteli dispuse pe cale judiciara, printr-o hotarare ce se bucura de atributul autoritatii de lucru judecat. Ea poate fi indreptata exclusiv in contra unei imparteli care
izvoraste din conventia coindivizarilor, deoarece viciile de consimtamant se constituie in imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a incheia un act juridic, iar o hotarare judecatoreasca nu are caracteristicile unui acord de vointe, fiind un act jurisdictional care solutioneaza un litigiu si nu o conventie intre parti.
Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, Decizia nr. 2361 din 1 octombrie 2010
[2] Contract de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995. Desfiintare. Despagubiri solicitate in baza art. 501 din Legea nr. 10/2001. Interpretare norma
C.civ., art. 978
Legea nr. 10/2001, art. 501
Dispozitiile art. 501 din Legea nr. 10/2001 nu sunt incidente in cazul contractelor de vanzare-cumparare desfiintate ca urmare a nerespectarii dispozitiilor Legii nr. 112/1995.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, Decizia nr. 1045 din 8 decembrie 2010
[3] Contract de vanzare-cumparare. Efecte
Legea nr. 7/1996, art. 30, art. 31
In cadrul actiunii in evacuare instanta verifica daca proprietarul exercita toate atributele dreptului de proprietate, inclusiv dreptul personal de folosinta a bunului. Potrivit art. 30 din Legea nr. 7/1996 daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit cu buna credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul. In art. 31 din acelasi act normativ se stipuleaza urmatoarele: cuprinsul cartii funciare, in afara ingradirilor si exceptiilor legale, se considera exact numai in folosul acelei persoane care, in virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in cartea funciara. Dobanditorul este considerat de buna credinta daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, nu a fost notata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre acestea si situatia juridica reala. Acest principiu al fortei probante a inscrierii in cartea funciara a fost consacrata si de prevederile art. 32 si 33 din Decretul-lege nr. 115/1938. Asadar, persoana care si-a inscris dreptul real dobandit cu titlu oneros de buna credinta se bucura de o prezumtie absoluta de proprietar. Cu alte cuvinte, cel care a dobandit cu buna credinta un drept real, intemeindu-se pe cuprinsul catii funciare, este aparat de orice cauza de evictiune daca cel interesat nu a intentat in termen legal actiunea in rectificarea cartii funciare.
Curtea de Apel Targu Mures, Sectia civila, Decizia nr. 1198 din 21 septembrie 2010
[4] Drepturi de autor pentru inventie. Neplata taxei legale de mentinere in vigoare a brevetului. Sanctiunea decaderii. Conditia publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala
Legea nr. 64/1991, art. 43 alin. (3)
Neplata taxei legale de mentinere in vigoare a brevetului se sanctioneaza cu decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 64/1991, sanctiune care se inregistreaza in Registrul National al Brevetelor de Inventie si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, titularul avand la dispozitie un termen de 6 luni de la data publicarii decaderii, pentru a formula la OSIM cerere pentru revalidarea brevetului. Decaderea are ca efect pierderea drepturilor titularului de brevet, este totala si produce efecte, doar pentru viitor, cu incepere de la data publicarii in BOPI.
Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 477 din 14 decembrie 2010
[5] Incredintare minor. Criterii de apreciere. Optiunea minorului
C.fam., art. 42 alin. (1), (2)
Legea nr. 272/2004
Conform dispozitiilor Legii nr. 272/2004, principiul de baza la luarea deciziilor privind autoritatea parentala si dreptul la vizita trebuie sa fie interesul superior al copilului.
Curtea de Apel Galati, Sectia civila, Decizia nr. 309 din 2 septembrie 2010
[6] Incredintarea minorilor. Competenta instantelor din statele membre ale Uniunii Europene. Exceptie de la regula de competenta
Regulamentul CE 2201/2003, art. 8 alin. (1), art. 12 alin. (3)
Legea nr. 105/1992
De la prevederile art. 8 alin. (1) au fost instituite, insa, si unele exceptii, in care competenta revine instantelor din alte state membre decat statul in care copilul are resedinta obisnuita la momentul sesizarii. Sub acest aspect prezinta relevanta in cauza competenta prevazuta in art. 12 alin. (3) din regulament. In conformitate cu aceste prevederi competenta revine instantelor din statul membru cu care copilul are o stransa legatura. Stransa legatura trebuie sa rezulte din faptul ca unul din titularii raspunderii parintesti isi are resedinta obisnuita aici sau copilul este resortisant al acestui stat membru. Pentru a fi competente instantele din acest stat membru este necesar ca aceasta competenta sa fi fost acceptata, expres sau in orice alt mod neechivoc, de catre toate partile participante la procedura la data sesizarii instantei, iar competenta sa fie in interesul superior al copilului. Cat priveste desesizarea instantelor dintr-un stat membru, in situatii in care sunt aplicabile prevederile Regulamentului CE 2201/2003, este de mentionat ca aceasta nu poate fi facuta decat in conditiile reglementate prin regulament. Astfel, potrivit art.15 din regulament, cu titlu de exceptie, instantele dintr-un stat membru competente sa solutioneze cauza pe fond pot: a) sa suspende cauza si sa invite partile sa depuna o cerere la instanta altui stat membru; b) sa solicite instantei unui alt stat membru sa-ti exercite competenta.
Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 1374 din 2 decembrie 2010
[7] Contract individual de munca. Clauza de neconcurenta. Nerespectarea clauzei. Interdictia stabilirii cu anticipatie a prejudiciului printr-o clauza penala
C.muncii, art. 24
Potrivit art. 24 C.muncii, in ipoteza nerespectarii obligatiilor asumate prin clauza de neconcurenta, angajatul va fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Din aceasta reglementare rezulta ca stabilirea cu anticipatie a daunelor-interese de catre parti si inserarea unei clauze penale in contractul individual de munca este interzisa.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 2230 din 12 octombrie 2010
[8] Modificare unilaterala a salariului. Elemente esentiale ale contractului de munca. Lipsa acordul angajatului
C.muncii, art. 41, art. 154, art. 164 alin. (1), (2)
Contractul individual de munca poate fi modificat in ceea ce priveste durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul si timpul de odihna, numai prin acordul partilor conform art. 41 alin. (1) si (3) C.muncii, acord care in speta nu a existat. In lipsa unui mandat special din partea reclamantului, acordul sindicatului nu poate suplini acordul salariatului in ceea ce priveste modificarea contractului individual de munca prin diminuarea salariului.
Curtea de Apel Suceava, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 1106 din 28 septembrie 2010
[9] Legalitatea deciziei de imputare prin care A.J.O.F.M. a imputat reclamantului indemnizatia de somaj primita necuvenit
C.muncii, art. 78 alin. (2)
Legea nr. 76/2002, art. 5 pct. IV lit. c), art. 47 alin. (1)
Indemnizatia de somaj a devenit un venit necuvenit, motivat de faptul ca prin anularea deciziei de desfacere a contractului individual de munca, reclamanta a fost repusa in situatia anterioara, a redobandit calitatea de salariat si a devenit persoana asigurata in sistemul asigurarilor sociale. Potrivit art. 5 pct. IV lit. c) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, are calitatea de somer persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare.
Despagubirile primite de reclamanta in baza art. 78 alin. (2) C.muncii reprezinta in esenta salarii indexate majorate si reactualizate cu celelalte drepturi din care se retin contributiile de asigurari sociale.
Conform prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, sumele acordate in mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si orice debite constituite la bugetul asigurarilor de somaj, altele decat cele provenite din contributii, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de centrele regionale de formare profesionala a adultilor care constituie titluri executorii.
Curtea de Apel Constanta, Sectia civila, pentru cauze cu minori si de familie, precum si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 360 din 30 noiembrie 2010
[10] Contract de leasing. Contract tip adeziune. Clauza penala
C.civ., art. 1066
O.G. nr. 51/1997, art. 15
Din dispozitiile O.G. nr. 51/1997 nu rezulta obligatia utilizatorului de a plati pe langa ratele de leasing datorate pana la data restituirii bunului si toate celelalte rate de leasing ramase de achitat, precum si valoarea reziduala, clauza contractuala de plata a ratelor de leasing ce ar fi fost datorate in continuare, dupa reziliere, precum si a valorii reziduale, fiind in mod evident excesiva si stabilita printr-un contract tip adeziune, debitoarea neavand posibilitatea efectiva de a negocia cu finantatorul – creditoarea, aspect ce rezulta din redactarea conditiilor generale, tipizate, care au fost numai aduse la cunostinta utilizatorului, fara a exista o posibilitate reala pentru acesta de a le negocia.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2146 din 10 decembrie 2010
[11] Lipsa consimtamantului asociatului unic – persoana juridica. Lipsa conflictului de interese. Conditii
Legea nr. 31/1990, art. 79, art. 126, art. 194, art. 1961
Intrucat asociatul unic al societatii parate este o persoana juridica, care are, la randul sau, doi asociati, pentru ca in cadrul adunarii generale sa se poata determina cu certitudine care este decizia pe care asociatul unic a inteles sa o adopte, ar fi fost necesar ca acesta sa fi adoptat, in cadrul unei adunari generale proprii a asociatilor, o hotarare prin care sa fi stabilit care este vointa sa sociala.
Vointa societatii-mama, ca vointa a asociatului unic al societatii-fiica, se formeaza numai prin votul ambilor asociati, care se controleaza reciproc si nu pot obstructiona in mod unilateral dreptul celuilalt asociat de a participa la procesul decizional.
Lipsa unei hotarari a adunarii generale a asociatilor apelantei, in calitate de asociat unic al intimatei, in sensul exprimarii unui consimtamant al persoanei juridice pentru punctele care urmau a fi dezbatute in cadrul respectivei sedinte, precum si existenta unui dezacord total al mandatarilor celor doi administratori ai asociatului unic determina nulitatea absoluta a hotararii astfel adoptate.
Conflictul de interese nu poate exista decat in situatia in care interesele personale ale asociatilor prevaleaza asupra celor de grup, adica interesului societatii, imprejurare care poate determina destramarea structurii societare.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, Decizia nr. 211 din 23 noiembrie 2010
[12] Activitati curente desfasurate de debitor in perioada de observatie. Aplicabilitatea dispozitiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
Legea nr. 85/2006, art. 46 alin. (1)
Neincadrandu-se in sfera activitatilor curente, exemplificate de dispozitiile art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, creantele asociatilor reprezentand creante subordonate conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, acestea trebuie inscrise la masa credala cu respectarea ordinii de preferinta, in raport de aceasta ordine putand fi efectuata si plata lor.
Cat timp nu s-a facut dovada ca plata a fost efectuata de debitor in desfasurarea activitatilor curente, erau indeplinite cerintele pentru anularea platii efectuate de administratorul-asociat unic catre el insusi, in baza dispozitiilor art. 46 alin. (1) din aceeasi lege.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1560 din 7 octombrie 2010
[13] Concordat. Omologare. Nerespectarea prevederilor legale in materia ajutorului de stat. Consecinte
Legea nr. 381/2009, art. 21 lit. c), art. 28 alin. (5)
Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la ajutorul de stat si lipsa aprobarii comisiei interministeriale este sanctionata cu inopozabilitatea concordatului fata de creditorii bugetari, si nu cu nulitatea hotararii de omologare a acestuia.
Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 11504 din 2 noiembrie 2010
[14] Reprezentarea in procesul civil a consiliului local. Dispozitiile specifice organizarii si functionarii administratiei publice locale incidente
Legea nr. 215/2001, art. 35
O.G. nr. 35/2002, art. 10, art. 791, art. 793
C.proc.civ., art. 161
Reprezentarea Consiliului local se realizeaza in conditiile si limitele prevazute de dispozitiile art. 35 din Legea nr. 215/2001, republicata, respectiv ale art. 10, 793, coroborat cu art. 791 din O.G. nr. 35/2002 cu completarile si modificarile ulterioare. Astfel, reprezentarea se poate realiza prin presedintele de sedinta, printr-o persoana cu studii superioare, de regula juridice sau administrative, angajata a consiliului local sau printr-un aparator ales.
Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1165 din 4 noiembrie 2010
[15] Calea procedurala pentru anularea sanctiunilor complementare prevazute de legislatia rutiera
O.U.G. nr. 195/2002, art. 118
Legea nr. 554/2004, art. 5 alin. (2)
Contestarea sanctiunilor aplicate ca urmare a savarsirii contraventiilor prevazute de O.U.G. nr. 195/2002 cu completarile si modificarile ulterioare este reglementata de capitolul 8 al acestui act normativ. Astfel, potrivit art. 118, impotriva procesului-verbal prin care au fost aplicate sanctiuni principale si complementare contravenientul are calea de atac a plangerii impotriva procesului-verbal de contraventie, promovarea acesteia avand drept consecinta suspendarea executarii amenzilor si a sanctiunilor complementare.
Pe de alta parte, avand in vedere obiectul de reglementare al O.U.G. nr. 195/2002, aprobata prin Legea nr. 49/2006, conditiile de adoptare a Legii de aprobare a O.U.G. nr. 195/2002, cu respectarea art. 75, 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care exclud controlului in contencios administrativ al actelor administrative pentru desfiintarea carora se prevede prin lege organica o alta procedura judiciara, s-a apreciat ca formularea actiunii in contencios administrativ pentru desfiintarea unei sanctiuni contraventionale complementare excede cadrului normativ reglementat de dispozitiile Legii nr. 554/2004 pe care reclamantul si-a intemeiat actiunea.
Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1274 din 2 decembrie 2010
[16] Licitatie electronica. Optiunea autoritatii contractante pentru prelungirea licitatiei. Relevanta datelor asupra orelor depunerii ofertelor furnizate de tertul care are calitatea de gestionar al activitatii de licitatie electronica
Licitatia a avut loc in mediu electronic, fara interventia autoritatii contractante, faptul fiind evidentiat de Centrul national de management pentru societatea informationala, in care sunt evidentiate orele la care au fost depuse ofertele succesive.
In aceasta situatie, nu se poate retine critica formulata referitor la faptul ca decizia C.N.S.C. a fost intemeiata doar pe sustinerile autoritatii contractante, intrucat aceasta si-a sustinut punctul de vedere in concordanta cu cele atestate de catre tertul mentionat anterior, care are calitatea de gestionar al activitatii de licitatie electronica.
Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2529 din 22 octombrie 2010
[17] Obligatii fiscale. Contributii la fondul national de asigurari sociale de sanatate. Omisiunea depunerii declaratiilor fiscale. Inadmisibilitatea invocarii de catre contribuabil a propriei culpe
C.fisc., art. 82 alin.(2)
C.proc.fisc., art. 86 alin. (4)
Legea nr. 95/2006, art. 215 alin. (3)
Organului fiscal ii este recunoscut dreptul de a identifica cuantumul unei creante fiscale si de a emite titluri executorii pentru recuperarea acestei creante, iar in lipsa declaratiilor pe care contribuabilul este obligat a le depune in vederea stabilirii obligatiilor sale de plata, organul fiscal poate proceda la intocmirea declaratiilor in baza datelor existente in evidenta proprie.
Lipsa declaratiei fiscale nu inlatura obligatia de plata a contributiei, dupa cum nu impiedica organul fiscal sa stabileasca, din proprie initiativa, cuantumul obligatiei de plata.
Contribuabilul ce nu si-a indeplinit obligatia legala de a depune declaratiile care permit stabilirea obligatiilor de plata nu isi poate invoca cu succes propria culpa ca un temei al considerarii inexistentei unui titlu de creanta impotriva sa.
Modalitatea de lucru a organului fiscal nu este prin ea insasi anulabila, pentru ca reclamanta nu ar fi semnat acele declaratii, ci reprezinta dimpotriva, o modalitate corecta de rezolvare a unei situatii create din culpa reclamantei care a omis depunerea declaratiilor.
Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2731 din 5 noiembrie 2010
[18] Societate comerciala inregistrata din oficiu ca platitor de TVA. Obligarea societatii la plata taxei pe valoare adaugata de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrata in scopuri de TVA
C.fisc., art. 137 alin. (1) lit. a), art. 145, art. 146, art. 152 alin. (3), (6), art. 153, art. 179 alin. (4)
C.proc.fisc., art. 119 si art. 120 alin. (1), (7)
H.G. nr. 4/2004, pct. 23 alin. (2)
H.G. nr. 44/2004, art. 56 alin. (4) lit. b)
In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea, conform art. 153 C.fisc. in termenul prevazut de lege, organele fiscale competente vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 C.fisc., pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa, daca ar fi solicitat in termen legal inregistrarea si data la care a fost inregistrata.
Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1278 din 2 decembrie 2010
[19] Retinerea gresita de circumstante atenuante in cazul infractiunii de conducere pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere de catre inculpatul aflat in stare de recidiva
C.pen., art. 37 lit. a)
O.U.G. nr. 195/2002, art. 86 alin. (1)
Chiar daca inculpatul, prin activitatea infractionala desfasurata, nu a afectat in mod direct pe ceilalti participanti la trafic, acesta a comis o infractiune de pericol, iar datele sale personale arata ca in luna aprilie 2010 a mai fost condamnat pentru o infractiune similara, ceea ce denota o perseverenta infractionala.
Doar faptul ca a condus pe o distanta redusa si fara evenimente rutiere, nu atrage retinerea obligatorie a circumstantelor atenuante, prevazute de art. 74 alin. (2) C.pen., ce ar avea ca efect reducerea pedepsei sub limita minima a textului incriminator.
Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu penale cu minori si de familie, Decizia nr. 607 din 30 septembrie 2010
[20] Provocare. Conditii
C.pen., art. 73 lit. b)
Provocarea, in sensul art. 73 lit. b) C.pen., presupune o anumita spontaneitate, o surprindere a inculpatului de natura sa-l determine sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii.
Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 75 din 28 septembrie 2010